Ne-am încadrat în ținta de deficit: 2,5% din PIB în 2013

Economica.net
28 01. 2014
bani_sanatate_33216200_20847600

‘Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un deficit de 15,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, încadrându-se în ţinta stabilită, de 15,90 miliarde lei (2,5% din PIB), ca obiectiv al politicii bugetare pe acest an şi aprobată la ultima rectificare bugetară’, precizează MFP.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 200 miliarde lei, respectiv 32% din PIB, au fost cu 3,6% mai mari, în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar au scăzut ca procent în PIB cu 0,9 puncte procentuale.

Potrivit Finanţelor, deficitul pe anul 2013 s-a menţinut la acelaşi nivel ca cel din 2012, respectiv 2,5% din PIB, în condiţiile în care au fost plătite arierate în domeniul sănătăţii şi în administraţia locală (+0,4 puncte procentuale din PIB), au fost reîntregite salariile personalului din sectorul bugetar (+0,5 pp din PIB) iar sumele alocate de la bugetul de stat pentru susţinerea proiectelor finanţate din fonduri europene au crescut cu 1,6 miliarde lei faţă de anul precedent (+0,14 pp din PIB), în special pentru cofinanţarea proiectelor ai căror beneficiari sunt unităţile administrativ-teritoriale şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 215,8 miliarde lei, reprezentând 34,5% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 3,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,9 puncte procentuale. Reducerea cheltuielilor ca pondere în PIB a fost determinată de scăderea cheltuielilor cu dobânzile (0,1 pp din PIB), subvenţiile (0,2 pp din PIB), precum şi a celor cu asistenţa socială (0,5 pp din PIB).

În ceea ce priveşte principalele venituri ale bugetului general consolidat, încasările din impozitul pe profit au crescut cu 0,7% faţă de cele aferente anului 2012 iar cele din impozitul pe venit s-au majorat cu 6,5% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, veniturile din TVA au crescut cu 2,6%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4%, în timp ce rambursările au fost cu 8,6% mai mari.

Accizele au crescut cu 4,2% ca urmare a majorării accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi a influenţei cursului de schimb luat în calcul la plata accizelor.

Veniturile nefiscale la bugetul de stat s-au redus faţă de anul precedent cu cu 1,448 miliarde de lei în principal ca urmare a reducerii încasărilor din vărsămintele BNR.

Creşteri semnificative s-au înregistrat la încasările din dividende (+307,1 milioane lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+916,6 milioane lei), în principal, ca urmare a încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 270,7 milioane lei).

Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu 5,3%, datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013, precizează MFP. Încasările din contribuţiile de asigurări au fost afectate de obligaţia de restituire a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate către pensionari dar şi de creşterea, în anul 2013, cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuţii aferentă fondurilor de pensii administrate privat de la 3,5% la 4%. La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate cu 7,2%, taxe pe utilizarea bunurilor şi autorizarea utilizării bunurilor cu 3,9% şi venituri nefiscale cu 3,9%.

Sumele aferente plăţilor efectuate pentru proiectele cu finanţare europeană au crescut cu 31,6% faţă de luna precedentă şi cu 11,7% faţă de anul precedent.

‘Este de menţionat că în bugetul general consolidat sunt înregistrate numai sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat’, arată datele MFP.

În ceea ce priveşte principalele cheltuieli ale bugetului general consolidat, cheltuielile de personal au crescut cu 0,5 puncte procentuale ca pondere în PIB, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii a fost determinată de implementarea Legii nr. 72/2013 prin care s-a transpus în legislaţia românească Directiva nr. 7/2011 privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăţilor comerciale, precum şi pentru plata arieratelor de către administraţiile locale şi spitale.

Cheltuielile cu asistenţa socială au scăzut faţă de anul 2012 cu 0,5 puncte procentuale ca pondere în PIB, deşi a avut loc majorarea cuantumurilor unor drepturi, precum: majorarea cu 8,5%, începând cu 1 iulie 2013, a ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat; cu aceeaşi dată s-au majorat alocaţiile pentru susţinerea familiei acordate în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei cu 30%; valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 4%.

‘Cu toate acestea cheltuielile cu asistenţa socială s-au diminuat faţă de anul 2012 ca urmare a măsurilor de focalizare a asistenţei sociale către cele mai vulnerabile categorii de persoane şi a eforturilor de identificare a familiilor şi persoanelor aflate în situaţii precare reale’, subliniază Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 31,6 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB.

Pentru 2014, autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional /FMI/ au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia ESA a Uniunii Europene.