Ne dorim investiţii chineze în România
Atât legislativul, cât și executivul sunt obligate să creeze structura și suportul necesar activității investiționale. Și când spun că sunt obligate, mă refer la toți politicienii și respectiv toate instituțiile statului, care din păcate se consideră proprietari și se comportă ca atare, în loc să înțeleagă că ei sunt, cum spune americanul, “public servants”, adică ocupă acea poziție pentru a satisface nevoile și necesitățile populației României.
Personal, consider că orice investiție, în principiul legislației europene, trebuie tratată în mod egal, transparent și competitiv, cu precădere cele în infrastructură, deoarece orice investiție în acest domeniu rămâne pe toată perioada existențială în țara noastră.
Cum bine cunoașteți, în urmă cu peste 2.000 de ani, romanii au construit faimoasele străzi care acoperă întreg teritoriul Italiei și sunt funcționale și în ziua de astăzi. Dorința de dezvoltare și de modernizare a Imperiului Roman i-a obligat să dezvolte infrastructura atât terestră, cât și maritimă. În secolele care au urmat, continuând în acest principiu, un tânăr italian a descoperit Drumul Mătăsii, care nu demult a fost readus la viață de inițiativa președintelui R. P. Chineze, Excelența sa, domnul Xi Jinping, materializându-se într-un concept foarte interesant numit “One Belt One Road Initiative”. Au fost invitați oameni de știință, profesori și strategi din mediul economic/financiar-bancar din toate continentele să participe la crearea și elaborarea, împreună cu omologii lor din China, la cea mai bună strategie pentru a implementa această “inițiativă”, având în vedere importanţa construirii unei comunități de viitor comun pentru omenire. Dovada materializării acestui concept este discuția la nivel înalt în vederea aderării Italiei la Drumul Mătăsii, cu ocazia recentei vizite în Peninsulă a președintelui R. P. Chineze și dată publicității de toate agențiile de presă internațională.
Dacă toate țările importante din Europa își doresc investiții externe și în special cele chinezești, de ce noi nu suntem în stare să materializăm nicio investiție importantă pe teritoriul României? Oare Marea Britanie a greșit căutându-și independența energetică prin dezvoltarea unui parteneriat prin care să construiască noi centrale nucleare cu un partener chinez!? Sau greșește Italia prin modernizarea împreună cu o companie din China a unuia dintre cele mai mari porturi din Peninsulă, Trieste, pe principiul Drumului Mătăsii, port care în trecut reprezenta legătura dintre zona de est și zona de vest a Europei?
Nu!!! Noi greșim pentru că nu luăm în serios dezvoltarea infrastructurii și respectarea investitorilor, atât cei din România, cât și cei din străinătate.
Din păcate, suntem prea ocupați să ne batem pe un ciolan care demult a rămas fără carne, încât nu acordăm suficientă atenție mediului economic internațional, luptelor reale asupra capitalului investițional pe care toți jucătorii importanți din Europa Comunitară doresc să-i atragă prin crearea de legislații și facilități la îndemâna investitorilor strategici.
A venit momentul ca cei care ocupă atât poziții în executiv, cât și cei din legislativ să răspundă, pentru neîndeplinirea mandatului primit, în mod real.
Având în vedere indicii economici pe care, permanent, atât executivul cât și legislativul îi promovează în toată mass-media națională și internațională, probabil voi fi contrazis.
Cred că este momentul să oprim această confuzie pentru a evidenția foarte clar faptul că BUNĂSTAREA ROMÂNIEI nu este același lucru cu BUNĂSTAREA ROMÂNILOR, deoarece administrația românească nu are o politică de dezvoltare coerentă de îmbinare a priorităților populației în echilibru cu dezvoltarea României.
Necesitatea investițiilor este un factor important în rezolvarea discrepanțelor și atragerea forței de muncă românești, reprezentată de oameni de calitate care sunt apreciați, atât în Comunitatea Europeană cât și pe alte continente, deoarece aceștia vor crea plusvaloare prin folosirea veniturilor în economia națională. Concurența internațională privind atragerea investitorilor a devenit acerbă și s-a transformat într-o tehnologie foarte sofisticată.
Vă aduc un exemplu pe care ni-l dă cea de-a doua mare economie a lumii, care implementează o lege pentru a atrage capitalul investițional extern.
China a adoptat legea privind investițiile străine pentru a contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri
Legislativul național chinez a trecut, vineri (15 martie), legea privind investițiile străine, considerată de analiști drept o legislație de referință care va oferi protecție mai puternică și un mediu de afaceri mai bun pentru investitorii de peste hotare.
Cu prevederi unificate pentru intrarea, promovarea, protecția și gestionarea investițiilor străine, aceasta este o lege nouă și fundamentală pentru investițiile străine în China.
Potrivit autorităților de la Beijing, legea urmărește să îmbunătățească transparența politicilor de investiții străine și să se asigure că întreprinderile cu investițiile străine participă în mod egal la concurența pe piață.
Statul va gestiona investițiile străine în conformitate cu sistemul de tratament naţional în faza de pre-stabilire (pre-establishment national treatment) plus o listă negativă, prevede legea.
Întreprinderile străine se vor bucura în egală măsură de politicile guvernamentale care sprijină dezvoltarea întreprinderilor și vor putea participa la stabilirea standardelor pe picior de egalitate și în achizițiile publice printr-o concurență loială, conform legii.
Statul va proteja drepturile de proprietate intelectuală ale investitorilor străini și ale întreprinderilor investite de străini, se arată în lege.
Legea transmite semnalul unei transparențe sporite și va spori atractivitatea pieței chineze pentru capitalul străin, a declarat Vivian Jiang, vicepreședinte al Deloitte China, citat de Xinhua.
Prin noua lege, China va fi în măsură să protejeze mai bine drepturile și interesele legitime ale investitorilor străini și să creeze un mediu de afaceri bazat pe legi, care să fie internaționalizat și favorabil al afacerilor.
Beijingul va introduce o serie de regulamente și documente în conformitate cu noua lege, a declarat premierul chinez Li Keqiang la o conferință de presă vinerea trecută după încheierea sesiunii legislative.
Legea va contribui în mod semnificativ la rezolvarea problemelor majore cu care se confruntă investitorii străini în China, deoarece le oferă o protecție puternică pentru a asigura imparțialitatea administrativă și reglementară, a declarat într-un interviu recent Soubh Gupta, un coleg senior la Institutul pentru China-America din Washington,.
Ca întotdeauna, atunci când se adoptă o legislație, cheia este în implementare, a remarcat el, adăugând că rigurozitatea stabilirii regulamentelor de aplicare va fi cheia succesului punerii în aplicare.
În acest sens, Gupta și-a exprimat optimismul, deoarece a fost martor la progrese rapide pe care China le-a făcut „în ceea ce privește aspectele legate de punerea în aplicare a regimul brevetelor și a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI)”.
În special, el a dat exemplul la instanța pentru drepturile de proprietate intelectuală nou-înființată de către Curtea Populară Chineză Supremă, care a început să audieze contestațiile privind drepturile de proprietate intelectuală de la 1 ianuarie.
După intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2020, după cum este programat, legea unificată va înlocui cele trei legi existente privind societățile mixte cu capital chinez și străin, întreprinderile cu capital integral străin și societățile mixte chineze și străine contractuale.
Imediat după ce China s-a angajat în reformă și deschidere, legea privind societățile mixte cu capital chinez și străin a fost pusă în aplicare în 1979, punând bazele juridice pentru atragerea investitorilor străini. Altele două din urmă au fost adoptate în anii 1980, răspunzând nevoilor diferite ale investitorilor străini.
„Investițiile străine în China s-au desfășurat sub conducerea legii încă de la început”, a declarat Li Chenggang, ministru adjunct chinez al comerțului.
În ultimele decenii, acestea au oferit garanții juridice eficiente firmelor străine, dar nu mai corespund nevoilor de reformă și deschidere în noua eră.
China a înregistrat realizări substanțiale în atragerea capitalului străin în toți acești ani. Până la sfârșitul anului 2018, aproximativ 960.000 de întreprinderi cu investițiile străine au fost înființate în China, iar investițiile străine directă (ISD) acumulată a depășit 2,1 trilioane de dolari americani. Investițiile străine directe în China s-au clasat pe primul loc printre țările în curs de dezvoltare timp de 27 de ani consecutivi, potrivit Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).
Anul trecut, investițiile străine directe nebancare în China s-au ridicat la cota de aproximativ 135 miliarde de dolari americani, a doua cea mai mare din lume și puțin mai mult față de anul precedent. În schimb, fluxul global al ISD a scăzut cu 19%, țările dezvoltate înregistrând o scădere de 40%.
În prezent, China găzduiește peste 2.000 de sedii regionale și centre de cercetare și dezvoltare ale multinaționalelor, demonstrând încrederea și recunoașterea în mediul de afaceri al țării.
China a avansat la un clasament global „Doing Business 2019”, ocupând poziţia 46 în ceea ce privește ușurința de a face afaceri anul trecut, față de poziția 78 în anul precedent, potrivit unui raport al Grupului Băncii Mondiale publicat anul trecut.
„Acest lucru arată o îmbunătățire constantă a mediului nostru de afaceri și s-ar putea înregistra progrese mai mari în acest an”, a declarat He Lifeng, șeful Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă.
Noua lege demonstrează voința și hotărârea Chinei de a urma reforma și deschiderea într-un nou context istoric, a declarat Wang Chen, vicepreședinte al Comitetului permanent al Congresului Național al Poporului. „Este o mărturie completă pentru determinarea și încrederea Chinei în deschiderea spre lumea exterioară și promovarea investițiilor străine în noua eră”.
Sper ca acest exemplu să fie de folos atât legislativului, cât şi executivului din România pentru a ne putea plasa în această mare competiţie de absorbţie a capitalului necesar dezvoltării infrastructurii.
În concluzie, DA, ne dorim capitalul investiţional chinezesc!
Răzvan Păunescu este avocat, Preşedinte onorific al Camerei de Comerţ România-China.