Ne vând vesticii alimente mai proaste decât la ei acasă? Statul şi-a adunat instituţiile să pună pe tablă criteriile de departajare

Echipe de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Autoritatea Naţionă Sanitară Veterinară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) se vor întâlni săptămâna aceasta pentru a stabili planul de acţiune ce urmează a fi implementat pentru realizarea unei analize pe tema unei posibile diferențe de calitate a produselor comercializate pe piața est-europenă și cea vestică. La discuţii vor fi invitate şi asociaţii patronale din mai multe industrii, precum şi reprezentanţi ai marilor reţele de hypermarketurilor. „Sper că la finele acestei săptămâni să putem prezenta acest plan de acţiune care va cuprinde paşii pe care îi vom face ulterior. Dorim să avem o imagine completă a situaţiei, cu date clare pe care le vom prezenta mai întâi Premierului”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Marcel Bogdan Pandelică, preşedintele ANPC. 

Potrivit acestuia, concluziile analizei vor fi înaintate şi Comisiei Europene.

Vineri, atât ministrul Agriculturii Petre Daea, cât şi ANSVSA au transmis puncte de vedere cu privire la un posibil dublu standard de calitate a alimentelor produse în Vestul Europei faţă de cele din Estul Europei. Astfel, fiecare dintre cele trei instituţii vor lua măsuri în sfera domeniului sa de activitate.

Din informaţiile ANSVSA, prima măsură decisă a fost aceea de a solicita date suplimentare privind posibila practică a dublului standard, atât de la Comisia Europeană, cât și de la marile rețele comerciale.

De altfel, unele asociaţii din industria alimentară au fost deja solicitate să îşi spună punctul de vedere în această problemă ridicată de mai multe state din estul Europei (Cehia, Ungaria). „Am primit o invitaţie pentru a ne spune punctul de vedere. Vom analiza şi noi situaţia pentru că nu este o problemă atât se simplă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui.

Necunoscutele analizei

Potrivit acestuia, pentru a face o analiză corectă a situaţiei, autorităţile statului ar trebui să poată răspundă la căteva întrebări esenţiale – care este baza legală pentru această analiză, care sunt indicatorii de calitate cuantificabili prin analize de laborator de care se va ţine cont, cum definim ce produse sunt bune sau mai puţin bune. „Pentru a stabili exact dacă există diferenţe ar trebui să se analizeze acelaşi lot”, mai crede Cojocaru potrivit căruia” diferenţele apar datorită lipsei de exigenţă a consumatorului şi a puterii de cumpărare”.

„Reţeta este voluntară şi aparţine producătorului. Nu există o standardizare a reţetelor la nivel european”, mai explică oficialul APRIL care atrage atenţia şi cu privire la limitările impuse de legislaţie comunitară în ceea ce priveşte metodele de control.

„Potrivit reglementărilor UE, ANSVSA poate verifica prin analize de laborator marfa comunitară în limita a 6%. De asemenea, nu se pot face controale decât la PIF-uri (Puncte de Inspecţie la Frontieră). Sunt limitări impuse de Comisia Europeană având în vedere că fiecare stat îşi are propria autoritate sanitar veterinară care controlează la rândul ei”,mai explică oficialul APRIL.

„Deocamdată urmărim ce se întâmplă în statele de unde au pornit aceste afirmaţii. Momentan sunt prea multe necunosute pentru a ne putea exprima un punct de vedere”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Fermierii cred că produsele din România sunt de calitate mai slabă

„Fermierii români reuniți sub umbrela Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine și Ovine (ACEBOP) spun că și în România este această problemă de ani de zile. Totuși, la noi există soluția eliminării de la comercializare a produselor de proastă calitate. Dacă marile lanțuri de magazine ar pune în aplicare în mod corect legea care prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse alimentare provenite din „lanţul scurt” de aprovizionare, s-ar reduce mult acest risc!”, a declarat pentru Agrointel Mary Pană, președintele ACEBOP.

De ce pot apărea diferenţe la alimente. Cazul Coca Cola

În multe cazuri, producătorii îşi adaptează produsele în funcţie de specificul local, care poate diferi mult de la ţară la ţară, dar şi de disponibilitatea materiilor prime. De aceea, multinaţionale cu unităţi de producţie în România pot fabrica după reţete diferite produse sub acelaşi brand dar destinate unor pieţe diferite. Este şi cazul Coca Cola, spre exemplu, care adaptează cantitatea de zahăr sau tipul de îndulcitor în funcţie de piaţa de desfacere.

Mai multe detalii AICI

Coca-Cola foloseşte în proporţie de 95% ingrediente româneşti. Ce conţine

Scandalul produselor alimentare de calitate diferită în statele din Est faţă de cele din Vest a izbucnit la finele anului trecut, când Cehia și Slovacia au solicitat în Consiliu european pentru Agricultură măsuri oficiale de remediere a situației. Ulterior, păreri similare şi-au exprimat şi Ungaria şi Polonia, toate cele patru state urmând să participe săptămâna aceasta la Bratislava pentru a cere Uniunii Europene să acţioneze împotriva companiilor producătoare de alimente care includ ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate statelor membre mai sărace.

Până acum, autorităţile din Ungaria au dat publicităţii o analiză realizată de o agentie guvernamentală potrivit căreia marile companii obişnuiesc să comercializeze produse de o calitate inferioară pe piaţa din estul Europei, chiar în cazul aceluiaşi brand. Ministrul Agriculturii din Ungaria a anunţat, de asemenea, că autorităţile maghiare vor verifica 100 de produse alimentare, într-un studiu comparativ al compoziţiei şi al gustului.

De asemenea, autorităţiile slovace susţin că au descoperit diferenţe de gust, compoziţie şi aspect în aproape zece produse alimentare vândute local, prin comparaţie cu aceleaşi produse din Germania şi Austria. Ei au făcut teste de laborator pe 22 de produse cumpărate din Bratislava şi din oraşe austriece şi au descoperit diferenţe la jumătate dintre ele.