Neacşu, EAM: România se va împrumuta pe scadenţe mai lungi de 10 ani şi va accesa în 2 ani şi pieţele asiatice

‘Împrumutul României de 1,25 miliarde euro este un lucru foarte bun, a fost o oportunitate, înseamnă că încep să se vadă mai bine fundamentele noastre economice în acest context regional, pe fondul incertitudinilor şi neliniştilor pe multe din pieţele din regiune cu care eram asimilaţi în mod greşit sau nenuanţat multă vreme. Încep să se vadă mai pregnant fundamentele macroeconomice bune ale României. Am început să devenim mai atractivi şi mai vioi în încercarea de a-i aduce pe investitori, pentru că trebuie să te duci să-i şi inviţi şi să fii convingător (…) Suma de 1,25 miliarde de euro atrasă de România este de o dimensiune bună pentru un stat ca România, care nu este membru al zonei euro. În următorii doi ani vom vedea şi maturităţi (scadenţele pe care se împrumută România – n.r.) mai mari de 10 ani. Acum datoria publică are o maturitate medie de 4 ani şi ceva, pentru profilul nostru ar trebui să fie de 6-8 ani. Vom avea posibilitatea în următorii 2-3 ani să extindem maturitatea, în măsura în care ne ţinem de o planificare şi facem lucrurile predictibil. Piaţa este cu noi în momentul în care suntem un emitent (de obligaţiuni pe piaţa externă de capital – n.r.) predictibil şi nu oportunist”, a afirmat Neacşu.

Preşedintele EAM a spus că, vreme de un deceniu, România a fost un emitent oportunist de obligaţiuni pe pieţele externe de capital, iar investitorii nu ştiau niciodată când va reveni România pe piaţă.

‘Erau intervale foarte lungi între ieşirile pe pieţele de capital, nu există activitate de informare, de pregătire a pieţei, de genul non-deal roadshow, piaţa era neinformată, iar când apăream îi luam prin surprindere. Inevitabil trebuia să plătim sume mai mari pentru acele împrumuturi”, a subliniat Neacşu.

El a arătat că fundamentele macroeconomice bune ale României apar tot mai des în rapoartele de analiză internaţionale, care vorbesc, în sfârşit, de compararea cu pieţele similare din Europa Centrală şi de Est, iar comparaţiile sunt favorabile României şi sunt probabil premergătoare unei îmbunătăţiri a rating-ului României.

‘Este un lucru pozitiv, suntem comparaţi exact pe zona unde stăm mai bine decât cei din jurul nostru’, a spus Neacşu.

Preşedintele EAM estimează că România, care a devenit un jucător pe eurobonduri şi a accesat din nou şi piaţa din SUA, să iasă în următorii doi ani şi pe pieţele asiatice, pentru o diversificare a împrumuturilor, urmând să se împrumute în yeni japonezi, prin bonduri Samurai. ‘Este cazul să facem un roadshow şi pe pieţele asiatice. Principalii factori de decizie pe zona de finanţare şi politici publice ar trebui să îşi facă un obicei să facă un tur de informare, pe lângă întâlnirile pe care le au în marja reuniunilor FMI şi Băncii Mondiale. Problema este să ai o continuitate, să fii predictibil, să ai o consistenţă a mesajului pentru investitori – prioritizarea proiectelor majore de investiţii, bugetare multianuală – şi să te ţii de el”, a mai spus Neacşu.

România ar putea accesa din nou piaţa internaţională de capital în acest an în măsura în care condiţiile o vor permite, chiar dacă, în urmă emisiunii de eurobonduri lansată marţi, prin care a strâns 1,25 miliarde de euro, ţară şi-a acoperit în totalitate necesităţile de finanţare pentru acest an, potrivit ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea, citat de Bloomberg.

‘Ne-am acoperit în totalitate necesităţile de finanţare pentru acest an cu opt luni înainte de termen. Această nu înseamnă însă că nu vom intra din nou pe piaţă dacă oportunităţile o vor permite, însă va fi pentru a ne acoperi în avans necesităţile de finanţare pentru 2015’, a declarat ministrul pentru Buget.

Potrivit Bloomberg, România a obţinut, marţi, 1,25 miliarde euro prin intermediul celei de-a două emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale derulată în acest an, profitând de costurile reduse de creditare pentru a-şi finanţa deficitul bugetar.

Guvernul de la Bucureşti a vândut eurobonduri pe zece ani, la o dobânda de 200 de puncte de baza peste mid-swaps, echivalentul a 3,7% pe an, cel mai mic randament de care a beneficiat vreodată România, a declarat ministrul pentru Buget, Liviu Voinea.

Directorul adjunct al Trezoreriei, Diana Popescu, a precizat că tranzacţia a fost intermediată de Citigroup, ING Groep NV, Societe Generale SĂ şi UniCredit SpA.

La mijlocul lunii ianuarie, România a atras două miliarde de dolari de pe pieţele externe, prin intermediul a două emisiuni de obligaţiuni în dolari americani pe perioade de 10 ani, respectiv 30 de ani. Atunci România a împrumutat un miliard de dolari pe 10 de ani cu randament de 5,021% (cupon 4,875%) şi un miliard de dolari pe 30 de ani cu randament de 6,258% (cupon 6,125%).

Potrivit unui document publicat pe pagina de Internet a Ministerului de Finanţe, în 2014 planurile de finanţare ale României prevăd împrumuturi externe în valoare de două miliarde de euro.

Executivul României a hotărât, la finalul anului trecut, suplimentarea sumei maxime care poate fi împrumutată de stat de pe pieţele internaţionale pe termen mediu, în cadrul programului ‘Medium Term Notes’, de la opt miliarde de euro la 15 miliarde de euro.