Nedelcu (FNPR): Pilonul 2 e un fel de împrumut al statului din banii de pensie, plătiţi de către angajaţi

Liderul organizaţiei de pensionari a afirmat că acest lucru se realizează prin mecanismul prin care firmele private care administrează Pilonul II investesc majoritatea fondurilor provenite de la salariaţii contributori în titluri de stat, „aceasta fiind o afacere proastă atât pentru stat, cât şi pentru salariaţi”, scrie Agerpres.

„Dumneavoastră sunteţi contributor la Pilonul II de pensii. Din aceste sume pe care le acumulează fondurile de pensii obligatorii administrate privat, fondurile argumentează că fac investiţii care măresc depunerile dumneavoastră. În realitate unde investesc? Din 2008, de când există aceste fonduri, până la ora actuală, singurul mod de investiţii îl reprezintă obligaţiunile sau titlurile de stat. La această oră, 67% din aceşti bani care se acumulează de la salariaţi sunt investiţi în titluri de stat. Deci statul obligă angajatul să depună bani la Pilonul II de pensie, iar banul pe care dumneavoastră îl depuneţi acolo că aşa a vrut statul, statul îl retrage plătind o dobândă firmei care administrează fondul. Acesta e mecanismul, e o afacere proastă pentru stat şi pentru salariaţi. Statul este interesat, statul are la dispoziţie de la aceste fonduri 90,2 miliarde, în titluri de stat şi obligaţiuni de stat. Aceşti bani, statul retrăgându-i de la fond, îi foloseşte. În loc să facă împrumut pentru diversele cheltuieli ale statului, statul foloseşte chiar banii salariaţilor. (…) Deci e un fel de împrumut al statului din banii de contribuţie plătiţi de angajaţi”, a menţionat Nedelcu.

Preşedintele FNPR a arătat că suma finală pe care o va încasa un contributor la Pilonul II va fi mai mică decât contribuţia iniţială a acestuia, din cauza comisioanelor mari pe care la aplică fondurile private de pensii obligatorii.

„Din acest procentaj (de 3,75% din contribuţiile de asigurări sociale, n.r.), propus să urce la 4,75%, se deduc o serie de ‘cheltuieli’, să zicem, dacă e un termen propriu. Deci din cei 4,75% aceşti administratori îşi retrag comisioanele pe care ei le percep. Sunt două comisioane: unul e de contribuţie, iar unul e de administrare. Unul se încasează lunar la suma depusă, spre exemplu la depunerea lunară de 1.000 de lei reprezentând cei 3,75%, el îmi ia 1% din 1.000 de lei, iar asta o face pentru fiecare venit lunar depus. Deci acest procentaj (depunerea lunară a salariatului, n.r.) se diminuează drastic, pentru că în afară de aceste comisioane administratorul mai are şi de subvenţionat, cu salarii colosale, pe cei din Asociaţia de Supraveghere Financiară, care ei desfăşoară o propagandă susţinută în favoarea Pilonului II de pensii, pentru că trăiesc şi au nişte salarii pe care de la stat nu le-ar avea. Deci ce câştigă omul? Dacă toată această sumă (depusă către Pilonul II, n.r.) ar rămâne să-i stabilească pensia atunci când este cazul, ar fi ceva, dar nu rămâne. Din 4,75% vor fi 2,75%, de asta spun că nu este avantajos”, a explicat preşedintele FNPR.

Acesta a apreciat că singurul avantaj al pensiilor obligatorii administrate privat este faptul că suma poate fi moştenită.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale „Unirea” a Pensionarilor din România (FNUPR), Dumitru Cojanu, a declarat, pentru AGERPRES, că la momentul încasării pensiei din Pilonul II, beneficiarul va încasa o sumă cu o putere de cumpărare redusă la jumătate faţă de puterea de cumpărare care ar fi rezultat în cazul în care contribuţiile de la Pilonul 2 ar fi fost virate în toată perioada către fondul public de pensii.

„Noi trebuie să arătăm realitatea de la Pilonul 2, a contribuţiilor oamenilor, de 3,75%, care merg spre 4,75%, adică foarte mult. Problema este că e neavantajos pentru salariaţi faţă de situaţia dacă ar fi rămas în Pilonul I, pentru că lor li se va da suma pe care o acumulează de-a lungul anului în valoare netă. Deci dacă a depus o sumă mai mare, va primi numai o parte din ea, comisioanele şi celelalte cheltuieli de administrare, pe care le încasează administratorul, sunt tot bani depuşi de salariat, dar pe aceştia nu îi mai ia la sfârşit. Iar dacă ar fi rămas aceşti bani la Pilonul 1, asta ar fi însemnat ca punctul de pensie să fie mai mare decât este acum, că s-ar fi putut majora cu aceşti bani punctul de pensie, iar în această situaţie pensia salariatului peste un număr de ani ar fi putut fi mai mare decât ia el la Pilonul II, în condiţiile în care el mai trăieşte la acea dată”, a susţinut Cojanu.

În viziunea acestuia, administratorii fondurilor de pensii private „nu vorbesc niciodată de fondul brut”.

„Fondul brut depus de oameni este mult mai mare decât 86 de miliarde, cât este arătat acum ca fond net. Deci dacă toţi aceşti bani ar fi rămas în sistem, punctul de pensie ar fi fost mai mare şi avantajul pe care l-ar fi avut şi cei din Pilonul II putea să fie mai mare. De exemplu, dacă în urmă cu zece ani, el a depus 100 de lei, el primeşte din ea partea netă, de numai 95 de lei, iar asta este valoare nominală, valoarea reală a celor 100 de lei peste 20 – 30 de ani este undeva la 50 – 60 de lei. Adică, el va cumpăra atunci mai puţine produse decât cumpăra acum cu 100 de lei. Deci, peste 20 de ani, omul va cumpăra cu acei bani jumătate din ce ar fi cumpărat dacă îi rămâneau aceşti bani în Pilonul I. Aceste lucruri nu le ştiu oamenii şi aceste lucruri ar trebui să li se spună oamenilor şi în aceste condiţii să se ceară opţiunea oamenilor şi aceştia să spună dacă vor sau nu la Pilonul II”, a afirmat reprezentantul FNUPR.

Preşedintele Federaţiei Naţionale „Unirea” a Pensionarilor din România, Dumitru Cojanu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România, Preda Nedelcu, şi vicepreşedintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România, Ion Machedon, au participat, marţi, la o conferinţă de presă în care au solicitat desfiinţarea Pilonului II de pensii. „Am solicitat şi solicităm în continuare desfiinţarea Pilonului II de pensie. Primul motiv pentru care cerem acest lucru este că s-a creat o discriminare revoltătoare între angajaţii contributori la sistemul de pensii”, a menţionat şeful FNPR, în timpul conferinţei de presă.