„În Europa, în materie de reglementare, trebuie să găsim o cale de mijloc, însă ştiţi că avem un sistem de stimulente şi sancţiuni. Consider că sistemul de stimulente se referă la credite în materie de taxe şi altele. Deci, trebuie să căutăm calea cea mai bună în acest sens. În Europa, DG Climate are abordarea mai degrabă bazată pe sancţiuni, spre deosebire de o abordare bazată pe stimulente din partea Statelor Unite. Şi aici, din nou, este un subiect asupra cărora lucrăm alături de autorităţi şi trebuie să explicăm de ce e important subiectul pentru România. Am văzut în România cum s-a dezvoltat sectorul gazului. În Marea Neagră există potenţialul ca România să fie producătorul cel mai mare din Europa şi să aibă o contribuţie foarte mare la securitatea aprovizionării, dacă analizăm partea de stocare a carbonului, având în vedere istoricul sectorului din România, competenţele pe care le avem în ţară, inginerii, rezervorul de captare, de stocare a gazului. Având în vedere toate acestea, există şi ideea de a dezvolta un nou model de afaceri pentru ca industria, pentru ca sectorul să fie la înălţimea provocărilor, pentru că este foarte greu în anumite sectoare să se reducă emisiile, cum ar fi sectorul cimentului”, a spus Neel.
În viziunea specialistului, România trebuie să se gândească la un nou mod de stocare a carbonului, dar şi la importanţa hidrogenului pentru industrie.
„Trebuie să ne gândim la un nou mod de a stoca carbonul, ceea ce ar putea fi pentru România un nou mod de a dezvolta viitorul într-un moment sustenabil. Următorul subiect discutat este hidrogenul. Din punctul meu de vedere, ceea ce este important pentru sector este hidrogenul, care implică emisii foarte scăzute de carbon. Trebuie ca inginerii să fie în fruntea pieţei şi să caute noi modalităţi în acest domeniu. Trebuie să vorbim şi despre hidrogenul verde, având în vedere şi potenţialul energiei eoliene şi solare, dar şi capacităţile în materie de stocare a carbonului. Sunt importante şi ideea este să dezvoltăm hidrogenul, care implică emisii scăzute de carbon”, a menţionat preşedintele FPPG.
Acesta a punctat, totodată, că România are potenţialul de a-şi creşte producţia, îndeosebi prin intermediul proiectului Neptun Deep, din Marea Neagră.
„2022 aş spune că a fost un an plin de provocări pentru consumator şi pentru industrie. Am avut criza gazului, creşterea preţului gazelor, a electricităţii şi au existat toate dezbaterile din Europa cu privire la securitatea aprovizionării, sustenabilitate şi altele. Cum putem gestiona situaţia pentru industrie şi pentru Uniunea Europeană? Analizând ce s-a întâmplat în ultimele 12 luni, trebuie să spunem că sunt nişte veşti bune în România în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării. Întâi de toate, membrii FPPG au arătat că există potenţialul de a creşte producţia, ceea ce e o veste bună pentru România. Vedem că există o calitate bună a gazelor. Aşadar, informaţiile sunt foarte bune pentru următorul proiect, şi anume Neptun Deep. Romgaz şi OMV Petrom au luat o hotărâre în acest sens şi astăzi vom avea un panel în care se va discuta decizia de investiţie. Trebuie să vorbim şi despre provocarea pentru România, care este emisia de metan. E o provocare pentru industria noastră şi lucrăm alături de autorităţi pentru a ne apăra poziţia. Nu suntem împotriva reducerii metanului, dar vrem ca măsurile să fie viabile din punct de vedere economic şi să evaluăm ceea ce putem obţine în România. Există o dezbatere foarte puternică în prezent între autorităţi şi industrie”, a afirmat Franck Neel.
Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei, organizează în perioada 7 – 8 noiembrie cea de-a VI-a ediţie a evenimentului Romanian International Gas Conference – RIGC 2023, cu tema „Redefinirea securităţii aprovizionării. Potenţialul noilor tehnologii pentru o tranziţie energetică durabilă”.