Negocieri „substanțiale” în Turcia: Rusia își va reduce radical activitatea militară în direcţia Kiev. Rusia va renunţa la „denazificarea” Ucrainei şi este dispusă să accepte aderarea acestei ţări la UE (FT) – Război Ucraina, ziua 34, LIVE TEXT

Negocieri „substanțiale”, rușii anunță reducerea activității militare din zona Kievului

Rusia îşi va reduce radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihiv în Ucraina, după convorbiri ruso-ucrainene „substanţiale” la Istanbul, au declarat marţi negociatorii ruşi, în timp ce omologii lor ucraineni au afirmat că au cerut un „acord internaţional” pentru a garanta securitatea ţării, semnat de mai multe state garante, relatează AFP şi Reuters.

„Negocierile privind un acord asupra neutralităţii şi a statutului non-nuclear al Ucrainei intră într-o dimensiune practică (…), s-a decis, pentru a creşte încrederea, să se reducă radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihiv”, a declarat la Istanbul adjunctul ministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin.

Statul major va prezenta în detaliu ce implică aceste decizii după ce delegaţia rusă se va întoarce la Moscova, a mai precizat Fomin.

Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a vorbit despre „discuţii substanţiale” între cele două părţi şi a spus că propunerile „clare” ale Ucrainei în vederea unui acord vor fi „studiate foarte curând şi înaintate preşedintelui” Vladimir Putin.

Potrivit lui, o întâlnire între cei doi preşedinţi Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, solicitată şi de partea ucraineană, şi reprezentanţii statelor garante, ar fi posibilă în caz de acord pentru încetarea ostilităţilor.

„În ceea ce priveşte o întâlnire între cei doi preşedinţi, am spus de la început că ea va fi posibilă atunci când va exista un acord (…) Întâlnirea ar putea fi multilaterală, cu participarea statelor garante”, a spus el.

„După discuţia substanţială de astăzi ne-am înţeles şi propunem ca întâlnirea să se facă pentru a parafa acordul”, a spus negociatorul rus.

„Cu condiţia să se efectueze o muncă rapidă asupra acordului şi să ajungem la compromisurile necesare, posibilitatea de a obţine se va apropia”, a spus Medinski.

Zelenski: Atacurile ruseşti asupra oraşului Mariupol, o ‘crimă împotriva umanităţii’

Atacurile forţelor ruse asupra oraşului Mariupol constituie o ‘crimă împotriva umanităţii’, a denunţat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un moment în care o nouă rundă de negocieri între Rusia şi Ucraina avea loc la Istanbul, relatează AFP.

‘Ceea ce fac trupele ruse la Mariupol reprezintă o crimă împotriva umanităţii, ceva ce se derulează în direct sub ochii planetei’, a declarat Zelenski într-o intervenţie în format de videoconferinţă în parlamentul danez, acuzând Moscova de bombardarea deliberată a locurilor unde se adăposteau civili în oraşul asediat din sud-estul Ucrainei, scrie Agerpres.

‘Ei chiar aruncă în aer adăposturi, deşi ştiau foarte bine că acolo se ascund civili, femei, copii, bătrâni’, a afirmat preşedintele ucrainean în faţa premierului şi a deputaţilor din această ţară scandinavă.

O rachetă rusească a lovit marţi dimineaţă clădirea administraţiei regionale din Mykolaiv (Nikolaev), în apropiere de Odesa.

‘Din câte ştim acum, şapte persoane au fost ucise, iar alte 22 rănite, în timp ce oamenii mai caută încă sub dărâmături’ potenţiali supravieţuitori, a afirmat Zelenski.

‘Nu erau obiective militare la Mykolaiv, locuitorii acestui oraş nu prezintă nicio ameninţare pentru Rusia. Dar chiar şi aşa, la fel ca toţi ucrainenii, şi ei au devenit ţinta trupelor ruse’, a denunţat liderul de la Kiev.

Preşedintele Ucrainei a cerut Europei şi Danemarcei să-şi apere valorile în faţa Rusiei.

‘Ce se poate spune despre protecţia drepturilor omului şi libertăţii pe continentul european, când nu este nicio crimă împotriva umanităţii care să nu fi fost comisă de ocupanţi?’, a întrebat el retoric, acuzând în special forţele ruse pentru comiterea de violuri.

Curtea Penală Internaţională (CPI), cu sediul la Haga, a deschis la 3 martie o anchetă privind acuzaţiile de crime de război în Ucraina.

Zelenski, care s-a exprimat în faţa a zece parlamente occidentale, urmează să aibă o intervenţie miercuri, la ora locală 14:00 (12:00 GMT), în legislativului norvegian.

 

Rusia va renunţa la „denazificarea” Ucrainei şi este dispusă să accepte aderarea acestei ţări la UE (FT)

Rusia va renunţa la obiectivul său de „denazificare” a Ucrainei şi este dispusă să permită acestei ţări să adere la Uniunea Europeană dacă Kievul nu se aliniază militar, a informat marţi publicaţia britanică Financial Times (FT), referitor la termenii de negociere a unui armistiţiu între cele două ţări, transmite EFE.

FT a relatat că patru persoane la curent cu negocierile dintre Kiev şi Moscova analizează un acord de pace care prevede ca Ucraina să nu intre în NATO, în schimbul obţinerii de „garanţii de securitate”, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, proiectul de acord nu conţine nicio referire la „denazificare”, „demilitarizare” şi protejarea limbii ruse în Ucraina, o parte dintre motivele invocate de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a-şi justifica invazia în Ucraina.

Aceste informaţii survin în contextul în care negocierile dintre Rusia şi Ucraina au fost reluate marţi la reşedinţa prezidenţială Dolmabahce din Istanbul (Turcia), aminteşte EFE.

FT scrie că presupusele concesii avute în vedere de Kremlin sunt consecinţa lipsei de progrese în campania sa militară, care s-a lovit de „o rezistenţă ucraineană mai feroce” decât prevăzuse Moscova.

Cotidianul britanic mai menţionează că proiectul de acord ar mai prevedea că Ucraina nu va dezvolta arme nucleare, nu va găzdui pe teritoriul său baze militare străine şi va renunţa la orice fel de demers privind aderarea la NATO.

În schimb, Kiev va obţine „garanţii de securitate” din partea mai multor ţări, între care figurează Rusia, SUA, Regatul Unit, Canada, Franţa, Germania, China, Italia, Polonia, Israel şi Turcia.

Un ipotetic acord de pace trebuie validat „de garanţi” – care deocamdată nu au fost desemnaţi – şi de parlamentele acestor ţări, după cum a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Financial Times.

Proiectul de acord lasă deoparte, momentan, unul „dintre subiectele cele mai controversate”, care se referă la pretenţiile Kievului asupra teritoriilor ucrainene anexate ilegal de către Rusia în 2014, teme care – potrivit surselor citate de FT – ar putea fi abordate personal de Putin şi Zelenski „la o dată ulterioară”.

Generalul Petraeus: Cucerirea Mariupolului poate decide soarta războiului din Ucraina

Războiul a intrat într-o fază „extrem de imprevizibilă”, cu „multe scenarii posibile” şi, deşi „Ucraina poate învinge dacă este bine înarmată”, „cucerirea Mariupolului ar putea schimba datele problemei”, apreciază generalul american David Petraeus, fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), transmite marţi EFE.

„Sunt multe scenarii posibile, în funcţie de care dintre cele două tabere este capabilă să se reaprovizioneze, să se reînarmeze, să înlocuiască pierderile şi să incorporeze noi capacităţi”, a subliniat Petraeus într-un interviu publicat marţi de cotidianul italian Corriere della Sera, în care nu exclude că războiul s-ar putea prelungi timp de „câteva săptămâni, poate chiar luni”, scrie Agerpres.

„Plaja de scenarii se întinde de la o împotmolire lungă, sângeroasă şi de coşmar (cu progrese lente şi ‘muncite’ ale ruşilor în sud-est, în timp ce ucrainenii continuă cu contraatacuri limitate în jurul oraşelor Kiev, Harkov la est, Mikolaiv în sud-vest şi în alte zone) până când unul sau celălalt câştigă sau îl face pe duşman să se retragă”, explică Petraeus.

În opinia sa, „este ceva mai probabil ca Ucraina să capete un avantaj, date fiind hotărârea, ingeniozitatea şi creativitatea pe care le-a demonstrat, precum şi pentru faptul că ‘joacă pe teren propriu”’, dar „este imprudent să excludem posibilitatea ca Rusia să înveţe din nenumăratele erori pe care le-a comis şi, cu noi şi teribile pierderi de vieţi omeneşti şi de mijloace, să fie capabilă să epuizeze cu timpul apărarea aeriană şi resursele ucrainene”.

Petraeus consideră că resursele pe care Kievul le-ar putea primi de la ţările NATO, inclusiv unele pe care le califică drept „extrem de importante” pentru Ucraina, – adică sisteme de apărare aeriană suplimentare (îndeosebi S-300 şi Buk) şi drone americane de tip Switchblade – „pot înclina balanţa în favoarea Ucrainei şi să-i ofere un avantaj la masa de negocieri”.

„Însă nu putem exclude nici posibilitatea ca Rusia să se regrupeze, să reia iniţiativa în sud-est şi, posibil, în nord-est”, explică generalul american.

Iar „când Mariupol va cădea, aşa cum din nefericire pare că se va întâmpla în ciuda apărării sale eroice, Rusia va dispune de un port excelent pentru aprovizionarea trupelor în sud-est”, spune el. O astfel de evoluţie ar permite deblocarea batalioanelor care participă în această luptă şi „ar ajuta (trupele ruse) în avansarea lor epuizantă către provincia Lugansk şi, cine ştie, către Doneţk”, în estul Ucrainei, adaugă Petraeus.

Rusia dezminte ştirile despre otrăvirea lui Roman Abramovici

Preşedinţia Rusiei a dezminţit marţi ştirile despre o presupusă otrăvire a miliardarului Roman Abramovici, susţinând că este vorba de o acţiune de „război informaţional” împotriva Rusiei, transmit Reuters şi AFP.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Abramovici nu a făcut parte oficial din delegaţia rusă la negocierile cu Ucraina desfăşurate în Turcia, însă se află la Istanbul. „Abramovici joacă un rol pentru stabilirea unor contacte între părţile rusă şi ucraineană”, a explicat reprezentantul preşedintelui Vladimir Putin.

Peskov a mai declarat presei, într-o teleconferinţă, că până miercuri va fi clar dacă tratativele ruso-ucrainene desfăşurate marţi în Turcia sunt promiţătoare sau nu.

Wall Street Journal şi alte surse americane au afirmat că, după precedenta rundă de negocieri, Abramovici şi doi negociatori ucraineni au manifestat simptome care ar putea indica o otrăvire.

Ucraina: Macron şi Putin vor discuta din nou la telefon, marţi după-amiaza (Palatul Elysee)

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30 (14:30 GMT), în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elysee, informează AFP şi Reuters.

Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus „pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol”, precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune „în următoarele zile” şi reproşându-i Rusiei „nerespectarea dreptului umanitar internaţional”, scrie Agerpres.

Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua „în următoarele zile” o „operaţiune umanitară” de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Peste 2.000 de civili au fost ucişi la Mariupol. Potrivit preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, aproximativ 100.000 de persoane sunt în continuare blocate în acest port strategic de la Marea Azov care este asediat de trupele ruse.

Ucraina: Administraţia regională din Mikolaiv, lovită de forţele ruse

Administraţia regională din oraşul ucrainean Mikolaiv, situat în apropiere de Odesa, a fost lovită marţi de bombardamentele forţelor ruse, a anunţat guvernatorul acestei regiuni din sudul Ucrainei, informează AFP citat de Agerpres.

”Clădirea administraţiei regionale a fost atinsă”, a scris pe Facebook guvernatorul Vitali Kim.

El a precizat că sunt căutaţi ”opt civili şi trei militari” sub dărâmături. ”Pentru moment, suntem în curs de căutare. Nu există decese confirmate”, a dat asigurări Kim, adăugând că ”jumătate din imobil a fost distrus”.

O fotografie publicată de guvernator arată o clădire cu partea centrală parţial prăbuşită.

Ruşii ”au înţeles că nu vor putea lua Mikolaivul şi au decis să îmi spună ‘Bună ziua’, să ne spună ‘Bună ziua’ tuturor” bombardând clădirea, a încheiat Vitali Kim.

Armata rusă a lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni economice dure contra Moscovei.

Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept ”operaţiune militară specială pentru denazificarea şi demilitarizarea” ţării vecine.

Capacitatea militară a Ucrainei a fost avariată grav, susţine ministrul apărării rus

Capacitatea militară a Ucrainei a fost avariată grav, a declarat marţi ministrul apărării rus Serghei Şoigu, care a reafirmat că principalele obiective ale primei faze a ”operaţiunii militare speciale” ruse au fost atinse, transmite Reuters citat de Agerpres.

Într-o întâlnire televizată, Şoigu a spus că Rusia va răspunde pe măsură dacă NATO îi va furniza Ucrainei avioane şi sisteme de apărare aeriană.

„Suntem atenţi la declaraţiile liderilor ţărilor din NATO cu privire la intenţia de a oferi avioane şi sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei. În cazul în care vor face acest lucru, vom răspunde în consecinţă”, a transmis Şoigu, citat de EFE.

Ministrul rus a afirmat din nou că furnizarea de arme letale Ucrainei de către Occident este „iresponsabilă”. „Înarmarea incontrolabilă a populaţiei şi a mercenarilor exacerbează situaţia şi în cele din urmă poate crea o ameninţare chiar pentru europeni”, susţine el.

Şoigu a anunţat că, în ultimele două săptămâni, Rusia a ucis „în campania militară din Ucraina circa 600 de mercenari străini şi peste 500 au părăsit ţara”. Ministrul rus, care a lăudat „marele profesionism, curaj şi dezinteres” al militarilor ruşi în Ucraina, a reiterat că „s-au încheiat obiectivele principale ale primei etape a operaţiunii militare speciale” din Ucraina. „Acest lucru ne permite să ne concentrăm atenţia şi principalele eforturi în vederea obţinerii obiectivului principal: eliberarea Donbasului”, a insistat Şoigu.

Ministrul rus a reiterat că Rusia „a obţinut supremaţia aeriană. Forţele aeriene şi sistemele de apărare antiaeriană au fost practic distruse”. Şoigu a spus că, din cele 152 de avioane cu care erau dotate forţele armate ucrainene înainte de începerea războiului, 123 au fost distruse, din cele 149 de elicoptere, 77 au fost distruse, şi din cele 180 de sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă şi medie de acţiune, 152 au fost anihilate.

Totodată, Şoigu a susţinut din nou că „forţele navale ale ţării (Ucrainei) au încetat să mai existe” şi că „toate formaţiunile forţelor de asalt terestre şi aeropurtate au suferit pagube importante”.

În fine, Şoigu a mai spus că noii recruţi care se vor fi încorporaţi pentru a efectua serviciul militar obligatoriu în această primăvară nu vor fi trimişi în zone de conflict. „Vă rog să reţineţi faptul că recruţii nu vor fi trimişi în niciun punct fierbinte”, a insistat el.

Recrutările pentru serviciul militar obligatoriu pentru toţi bărbaţii care au împlinit 18 ani încep la 1 aprilie în Rusia şi se încheie la 15 iulie, iar primii recruţi înscrişi în mai vor participa la un antrenament profesionist care va dura între trei şi cinci luni, a spus Şoigu. Totodată, toţi militarii recrutaţi primăvara trecută vor fi trimişi acasă odată ce-şi vor fi încheiat pregătirea militară, a mai adăugat el, precizând că în acest an 134.000 de ruşi vor trebui să efectueze serviciul militar obligatoriu, „mai puţini ca în 2021″.

Totodată, Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că Rusia îşi va continua ostilităţile împotriva Ucrainei, în pofida tratativelor de pace începute marţi la Istanbul.

”Forţele armate ruse continuă operaţiunea militară specială”, a spus purtătorul de cuvânt Igor Konaşenkov, potrivit dpa, care citează Interfax. Konaşenkov a adăugat că loviturile aeriene ruse au distrus 68 de obiective militare ucrainene începând de luni, printre care două depozite de muniţii, trei drone şi trei depozite de combustibil.

De asemenea, Ministerul Apărării rus a confirmat un atac cu rachetă asupra unui depozit de combustibil în regiunea Rivne, din nord-vestul Ucrainei. Combustibilul era destinat unor echipamente militare ucrainene desfăşurate în suburbiile Kievului.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe rus a acuzat marţi SUA de efectuarea zilnică a unor ample operaţiuni cibernetice contra instituţiilor de stat ruse şi a promis că îi va găsi pe cei responsabili pentru ”agresiunea cibernetică”.

”Nu ar trebui să existe niciun dubiu asupra faptului că agresiunea cibernetică declanşată contra Rusiei va conduce la consecinţe grave pentru instigatorii şi autorii ei”, a subliniat diplomaţia rusă într-un comunicat.

Rusia îşi numeşte agresiunea lansată pe 24 februarie împotriva Ucrainei drept ”operaţiune militară specială pentru denazificarea şi demilitarizarea” ţării vecine.

Negocierile dintre Rusia şi Ucraina au început în Turcia fără strângeri de mână

Negocierile dintre Ucraina şi Rusia au început în Turcia marţi, fără o strângere de mână, transmite televiziunea ucraineană, informează Reuters citat de Agerpres.

„A fost o primire rece, fără strângeri de mână”, a relatat un reporter ucrainean, fără a preciza dacă el a fost martorul acestei noi întrevederi între delegaţii sau a fost informat din surse oficiale.

Mihailo Podoliak, consilier politic al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat pe Twitter că delegaţiile discută despre „prevederile fundamentale din procesul de negocieri”. „Delegaţiile lucrează în paralel la un întreg spectru de probleme litigioase”, a spus Podoliak.

Negocierile dintre delegaţiile rusă şi ucraineană au început marţi la Istanbul cu puţin timp după orele locale 10:30 (07:30 GMT), a raportat agenţia oficială turcă Anadolu.

Negociatorii au fost primiţi de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care i-a îndemnat să „pună capăt acestei tragedii” declanşată de invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a avertizat că cei care negociază cu Rusia nu trebuie să mănânce sau să bea cu ruşii, după ce au existat informaţii că miliardarul rus Roman Abramovici şi negociatori ucraineni ar fi fost otrăviţi.

„Sfătuiesc pe oricine se duce la negocieri cu Federaţia Rusă să nu mănânce şi să nu bea, şi preferabil să evite atingerea oricărei suprafeţe”, a declarat Kuleba, citat de Sky News.

Potrivit Reuters, care citează trei surse, Abramovici participă şi la această rundă de negocieri.

Polonia a primit aproximativ 2,34 milioane de refugiaţi din Ucraina

Polonia a primit aproximativ 2,34 milioane de refugiaţi care au fugit de războiul din Ucraina, începând din 24 februarie, a anunţat marţi poliţia de frontieră poloneză, relatează thenews.pl.

Luni, în Polonia au intrat 21.000 de refugiaţi din Ucraina, comparativ cu 27.000 în ziua precedentă, scrie Agerpres.

Majoritatea acestor refugiaţi sunt cetăţeni ucraineni, dar există şi mulţi cetăţeni din alte ţări.

Anterior în această lună, preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat o lege privind asistenţa pentru refugiaţii care vin din Ucraina. În virtutea noului act normativ, persoanele respective beneficiază de şedere legală în Polonia şi au acces la educaţie, la asistenţă medicală şi beneficii sociale.

În Slovacia au intrat luni 2.799 de persoane dinspre Ucraina, dintre care 1.440 femei şi 743 copii, potrivit Ministerului de Interne slovac, citat de TASR.

În ultimele 24 de ore, 1.306 de persoane venite din Ucraina au solicitat refugiu temporar în Slovacia.

La Bratislava autorităţile locale au amenajat, într-o fostă autogară, un centru de primire care poate adăposti zilnic 2.500 de persoane. Refugiaţii au acces la asistenţă medicală, juridică, socială şi psihologică şi primesc informaţiile necesare pentru completarea documentelor necesare şederii. Centrul a fost înfiinţat de primăria Bratislava în cooperare cu guvernul slovac, ONG-uri şi companii private.

 

Ucraina: Erdogan afirmă că discuţiile ruso-ucrainene de la Istanbul pot prefaţa o întâlnire Putin-Zelenski

Înregistrarea de progrese în discuţiile dintre negociatorii din Ucraina şi Rusia, care încep marţi la Istanbul, ar deschide calea către o întâlnire între liderii celor două ţări, le-a transmis preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan celor două delegaţii înaintea convorbirilor, relatează Reuters şi AFP.

Într-o intervenţie difuzată în direct de posturile de televiziune turce, Erdogan a spus că este timpul ca discuţiile să ducă la rezultate concrete şi a cerut o încetare a focului imediată în Ucraina, scrie Agerpres.

”Cele două părţi au îngrijorări legitime, este posibil să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru comunitatea internaţională. Depinde de cele două părţi să se pună capăt acestei tragedii”, a subliniat şeful statului turc.

El a apreciat că ”prelungirea conflictului nu este în interesul nimănui”.

Această rundă a negocierilor ruso-ucrainene are loc la Palatul Dolmabahçe din Istanbul, unde preşedinţia turcă dispune de birouri.

Turcia a găzduit pe 10 martie, la Antalya (sud), prima întâlnire între miniştrii de externe ucrainean şi rus după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în 24 februarie.

Războiul din Ucraina: Rusia nu intenţionează să utilizeze arme nucleare, susţine Kremlinul

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că Rusia nu intenţionează să utilizeze arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei, informează marţi dpa.

„Nimeni nu se gândeşte să (le) utilizeze… nici măcar la ideea de a utiliza o armă nucleară”, a spus Peskov luni, într-un interviu pentru Serviciul Public de Radiodifuziune (PBS) al SUA, scrie Agerpres.

„Nu avem nicio îndoială că toate obiectivele operaţiunii noastre militare speciale în Ucraina vor fi îndeplinite. Nu avem nicio îndoială în legătură cu aceasta”, a afirmat Peskov. „Însă orice rezultat al operaţiunii, nu este, desigur, un motiv pentru a utiliza arma nucleară”, a adăugat el.

„Avem un concept de securitate care stipulează foarte clar că doar atunci când există o ameninţare la adresa statului în ţara noastră putem utiliza şi chiar vom utiliza arme nucleare pentru a elimina ameninţarea”, a explicat Peskov.

„Haideţi să nu amestecăm lucrurile, adică existenţa statului şi operaţiunea militară specială în Ucraina. Una nu are nimic de-a face cu cealaltă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Îngrijorările au crescut în Occident după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat ca forţele nucleare ruse să fie plasate în alertă la începutul atacului armat asupra Ucrainei şi a atenţionat că ţările care vor interveni în conflict vor trebui să ia în considerare consecinţe „pe care nu le-au mai experimentat niciodată”, aminteşte dpa.

Negociatorii ruşi şi ucraineni se întâlnesc la Istanbul

Înainte de discuţiile bilaterale, o delegaţie turcă urmează să se întâlnească cu ambele părţi, a anunţat preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, după o şedinţă de guvern la Ankara. Şeful statului turc şi-a exprimat speranţa că, după mai mult de patru săptămâni de război în Ucraina, se va ajunge la un armistiţiu.

Negociatorii ruşi şi ucraineni s-au mai întâlnit faţă în faţă de trei ori, în apropierea frontierei Belarusului, iar următoarele runde de tratative s-au purtat prin videoconferinţă.

Kievul afirmă că obiectivele sale la negocieri sunt retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi garanţii de securitate.

Moscova cere renunţarea la aderarea Ucrainei la NATO, recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi recunoaşterea apartenenţei la Rusia a Crimeei, anexată în 2014.

Guvernul de la Ankara are în continuare relaţii bune cu ambele părţi şi se consideră un mediator în conflict. Turcia a găzduit deja o întâlnire a miniştrilor de externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov, respectiv Dmitro Kuleba, în 10 martie. Dialogul acestora la Antalya nu a dus însă la progrese semnificative.

Atacuri ale forţelor ruse asupra unor depozite de combustibil şi muniţii

Rusia a atacat cu rachete un alt depozit de combustibil din nord-vestul Ucrainei, potrivit autorităţilor locale, transmite marţi dpa.

Atacul a avut loc în regiunea Rivne, a anunţat luni, pe Telegram, guvernatorul regiunii Vitali Koval. Apărarea civilă s-a deplasat la faţa locului. Cu toate acestea, din cauza alertei aeriene continue, cetăţenii trebuie să rămână în adăposturile lor, a adăugat el.

Aceasta înseamnă că după Dubno, Luţk, Lvov, Mikolaiv şi mai multe tabere din apropierea capitalei Kiev, aproximativ o duzină de depozite de combustibil au fost cel puţin grav avariate până în acest moment.

Observatorii se tem că Ucraina, un important exportator agricol, s-ar putea confrunta cu o lipsă de combustibil la începutul sezonului de semănat.

Luni seara, armata rusă a informat despre noi atacuri în Ucraina. Astfel, două depozite mari de muniţii au fost distruse de rachete în regiunea Jitomir. În plus, trei avioane de luptă au fost doborâte. În oraşul-port Mariupol a fost distrus un elicopter care, potrivit Moscovei, ar fi trebuit să transporte într-o zonă sigură luptători din regimentul ucrainean Azov. Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Partea rusă a acuzat din nou trupele ucrainene că au tras asupra civililor care fugeau din oraşele Sumî şi Zaporojie. De asemenea, Ucraina acuză în mod repetat trupele ruse că sabotează evacuarea civililor continuând să tragă.

Ministerul rus al apărării a declarat că până acum 469.683 de persoane, inclusiv 97.345 de copii, au fost duse în zone sigure din zonele în care au loc confruntări armate. Peste 105.000 de persoane au fost scoase din Mariupol fără implicarea autorităţilor ucrainene, a precizat ministerul. Autorităţile ucrainene acuză însă armata rusă că răpeşte civili.

Situaţia rămâne tensionată, în pofida unor victorii ale armatei ucrainene, spune Zelenski

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că situaţia rămâne una tensionată, în pofida unor victorii ale armatei ucrainene în conflictul cu Rusia, informează marţi dpa.

Apărătorii ucraineni au respins unităţile ruse din oraşul Irpin de lângă Kiev, a spus Zelenski în înregistrarea sa video realizată în timpul nopţii şi difuzată marţi dimineaţa pe Telegram.

Cu toate acestea, luptele continuă acolo şi în alte zone ale Ucrainei.

Trupele ruse controlează nordul regiunii Kiev şi au resurse şi forţe, a explicat Zelenski.

Situaţia rămâne dificilă şi în Cernigău, Sumî, Harkov, în regiunile Donbas şi cele din sudul Ucrainei.

Zelenski a cerut din nou înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei. Referitor la un embargo asupra livrărilor de petrol ruse care se discută în prezent în Europa, el a spus că sunt acum multe indicii care arată că o astfel de înăsprire a sancţiunilor împotriva Rusiei va fi aplicată doar dacă Moscova va folosi arme chimice.

„Nu există cuvinte pentru asta. Cât de departe s-a ajuns. Să (stăm să) aşteptăm arme chimice”, a spus Zelenski.

Va fi înfiinţat un grup de experţi ucraineni şi internaţionali săptămâna aceasta pe lângă Preşedinţia de la Kiev, pentru a analiza sancţiunile împotriva Rusiei şi efectul lor.

Jumătate de milion de ucraineni s-au întors în ţară de la începutul invaziei ruse

Aproximativ 510.000 de ucraineni s-au întors din străinătate de la începutul invaziei ruse, potrivit poliţiei de frontieră a Ucrainei, transmite dpa.

Doar săptămâna trecută s-au întors 110.000 persoane, a declarat luni pentru cotidianul german Die Welt Andrii Demcenko, purtătorul de cuvânt al poliţiei de frontieră ucrainene.

Opt din zece persoane care au revenit erau bărbaţi. Majoritatea a venit din Polonia, a spus el.

Aproximativ 352.000 de ucraineni au părăsit Polonia pentru a reveni în ţara de origine de la începutul războiului, a anunţat luni poliţia de frontieră poloneză.

Înainte de începerea războiului, pe 24 februarie, în Ucraina trăiau aproximativ 44 de milioane de locuitori.

Potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi UNHCR, aproximativ 3,9 milioane de persoane au fugit din Ucraina, dintre care 2,3 milioane în Polonia.

Ukrtelecom anunţă că serviciul de internet al companiei a fost perturbat de un atac cibernetic puternic

Compania de telecomunicaţii de stat a Ucrainei, Ukrtelecom, a suferit luni o întrerupere a serviciului de internet după un atac cibernetic puternic, potrivit oficialilor guvernului ucrainean şi reprezentanţilor companiei, transmite AFP.

Incidentul este cel mai recent atac cibernetic împotriva serviciilor de internet ucrainene de când forţele militare ruse au invadat ţara la sfârşitul lunii februarie.

„Astăzi, inamicul a lansat un puternic atac cibernetic împotriva infrastructurii IT a Ukrtelecom”, a declarat Yurii Şcihol, preşedintele serviciului de stat pentru comunicaţii speciale şi protecţia informaţiilor.”Atacul a fost respins şi acum Ukrtelecom are capacitatea de a începe să reia furnizarea de servicii clienţilor”.

„În prezent, atacul este respins, prestarea serviciilor este reluată treptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ukrtelecom, Mihail Şuranov.

NetBlocks, care monitorizează întreruperile serviciului de internet, a postat luni mai devreme pe Twitter că a observat o „prăbuşire a conectivităţii” şi „o întrerupere la scară naţională continuă, care se intensifică”.

Un incident similar a afectat la începutul acestei luni Triolan, o companie de telecomunicaţii ucraineană mai mică, a informat anterior Forbes. Compania respectivă a suferit un atac cibernetic care a resetat unele sisteme interne, atac care a determinat pierderea accesului pentru unii abonaţi locali.

Ukrtelecom a declarat la începutul zilei de luni că au existat „dificultăţi temporare privind instalarea de noi sesiuni de internet pentru clienţii Ukrtelecom”.

Ministerul britanic al apărării afirmă că mercenari Wagner sunt desfăşuraţi în estul Ucrainei

Mercenari ruşi din grupul Wagner sunt desfăşuraţi în estul Ucrainei, a anunţat luni ministerul britanic al apărării, care estimează că peste 1.000 de luptători ai grupării paramilitare ar putea fi aduşi să lupte în Ucraina, informează AFP.

„Gruparea militară privată rusă a grupului Wagner s-a desfăşurat în estul Ucrainei”, a declarat ministerul britanic pe Twitter.”Ar urma să desfăşoare peste 1.000 de mercenari, inclusiv responsabili ai organizaţiei, pentru a realiza operaţiuni de luptă”, a adăugat acesta.

Cunoscuţi ca fiind apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin, grupul Wagner şi paramilitarii săi sunt suspectaţi de comiterea de abuzuri în Mali, Libia şi chiar Siria.

„Din cauza pierderilor grele şi a unei invazii în mare parte blocate, Rusia a fost cel mai probabil forţată să îşi redesfăşoare personalul Wagner în Ucraina, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria”, estimează Londra.

La mijlocul lunii martie, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a declarat că Rusia a întocmit liste cu 40.000 de luptători din armata siriană şi miliţiile aliate, gata să fie dislocaţi în Ucraina.

Potrivit unui declaraţii făcute vineri de un oficial occidental, forţele ruse îşi concentrează acum eforturile în Donbas, unde se confruntă cu „cele mai bine echipate şi mai antrenate forţe ucrainene”. De aceea,”forţele separatiste, întărite de forţele ruse şi personalul grupării Wagner din regiunile Lugansk şi Doneţk, încearcă să le înconjoare”.

Gruparea Wagner este una din cele 59 de companii şi personalităţi ruse vizate joi de o nouă serie de sancţiuni decise de Londra ca reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârşitul lunii februarie. Pe lângă această grupare paramilitară au mai fost vizate gigantul rus al diamantelor Alrosa sau cel din domeniul hidrocentralelor, Rushydro. Peste 1.000 de persoane şi entităţi ruse au fost plasate până acum pe lista sancţiunilor britanice.

Autorităţile ucrainene anunţă că au reluat controlul asupra oraşului Irpin

Autorităţile ucrainene au anunţat luni seara că au reluat controlul asupra oraşului Irpin de la periferia Kievului, cucerit de forţele ruse, şi unde s-au dus lupte aprige, transmite AFP.

„Oraşul este acum eliberat, dar este încă periculos acolo”, a spus pe postul de televiziune ministrul de interne Denis Monastirski, confirmând anunţul primarului acestei localităţi devastate, situată la intrarea de nord-vest a capitalei Kiev.

„De fapt, iată ce se întâmplă acum în mod paralel: forţele armate înaintează, poliţia avansează şi imediat se face o curăţenie completă pe străzi”, a mai declarat ministrul.

Principalul punct de control pe drumul ce duce către Irpin din Kiev a fost deschis din nou luni, la două săptămâni după ce a fost închis pentru mass-media după moartea unui jurnalist american.

Luptele au continuat însă, în cursul zilei de luni fiind auzite aproximativ douăzeci de explozii de obuze puternice în pădurea de pini pe care o traversează această axă de şase kilometri, au remarcat la faţa locului jurnaliştii AFP.