UPDATE – 20:21 Reacţia Ministerului Mediului
Intenţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) nu este de a aplica penalităţi pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă, caz în care penalităţile europene ajung şi la 200.000 euro pe zi, precizează instituţia, într-un comunicat remis joi AGERPRES.
Poziţia ministerului vine ca urmare a întâlnirii pe care oficiali ai MMAP şi Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) au avut-o cu reprezentanţii industriilor implicate, pe tema recuperării de pe piaţă a deşeurilor rezultate din ambalaje. „Riscul declanşării procedurii de infringement în domeniul deşeurilor de ambalaje a fost evidenţiat de controalele fiscale derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu la Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) angajate de agenţii economici pentru recuperarea deşeurilor de pe piaţă.
Controalele desfăşurate în 2015 au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care cea mai gravă se referă la raportarea de către OTR a unor cantităţi fictive de deşeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalităţi fiscale pentru şase din cele zece OTR-uri din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe şi Parchetului General, pentru verificare şi stabilirea măsurilor, conform legii”, a declarat Corina Lupu, secretar de stat în MMAP pentru domeniul Mediu.
De altfel, potrivit comunicării oficiale a Parchetului General, potenţialul prejudiciu al acestor activităţi depăşeşte 54 de milioane de euro. Conform sursei citate, la întâlnirea de joi, producătorii au solicitat autorităţii amnistie fiscală, suspendarea termenului pentru depunerea declaraţiilor anuale şi diminuarea penalităţii de 2 lei/kg, prevăzută de lege, în cazul neîndeplinirii ţintelor de reciclare.
„Intenţia Ministerului Mediului nu este aceea de a aplica penalităţi pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat. Intenţia noastră este una foarte simplă: să impulsionăm un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă. Dacă ţintele de reciclare nu sunt atinse de producători, există riscul iminent de a primi penalităţi europene de până la 200.000 de euro pe zi. Prin urmare, amnistia fiscală nu este o soluţie, aceasta nu ar face decât să întreţină o piaţă neagră a deşeurilor, descoperită în urma controalelor AFM. În acelaşi timp, o astfel de măsură ar amâna atingerea ţintelor şi, implicit, ar genera un infringement care s-ar răsfrânge asupra populaţiei. În plus, această măsură nu ar afecta eventuale penalităţi care ar putea fi impuse la plată, deoarece legislaţia nu poate fi aplicată retroactiv”, a precizat oficialul din Ministerul Mediului.
În privinţa celorlalte solicitări ale producătorilor, Corina Lupu a spus că acestea vor fi evaluate după 25 ianuarie 2016, dată la care producătorii trebuie să depună la AFM declaraţiile privind cantităţile colectate în anul 2015. „Abia atunci vom avea o estimare corectă a cantităţilor reciclate, putem să ştim în ce măsură ţintele de reciclare au fost atinse şi cât de afectaţi vor fi şi vom putea şti care este impactul real în piaţă. Ministerul Mediului doreşte să contribuie la susţinerea acestor industrii, dar şi la crearea unui sistem funcţional, durabil şi conform cu legea. Trebuie să ţinem cont că măsurile UE în acest domeniu se vor înăspri odată cu adoptarea pachetului economie circulară, care va impune o recuperare a deşeurilor de 90% până în 2030”, a adăugat Lupu.
În privinţa semnalelor producătorilor privind scumpirea preţurilor la produsele alimentare, reprezentantul MMAP a afirmat că „această atitudine este nejustificată, mai ales că până în acest moment nu au fost stabilite penalităţi pentru niciunul dintre producători”. „Pe de altă parte, în cazul neatingerii ţintelor, este la fel de anormal să transferi către cetăţeni dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate nerespectării legii, care, în astfel de situaţii, permite inclusiv măsura de eşalonare a plăţii. Mai mult decât atât, considerăm că acest cost ar fi trebuit ajustat de la bun început, din momentul în care legea a intrat în efect, în urmă cu aproximativ 10 ani”, a afirmat secretarul de stat.
De asemenea, în privinţa reducerii penalităţii de 2 lei/kg, MMAP consideră că acest lucru nu este de dorit, întrucât aceasta reprezintă „un instrument pentru stimularea reciclării şi descurajarea depozitării la groapă”. „Argumentul prezentat de producători care se referă la faptul că alte state au costuri mai mici, este irelevant, deoarece în acele state cultura reciclării funcţionează, acestea depăşindu-şi cu mult ţintele propuse.
Pentru stimularea managementului sustenabil al deşeurilor şi pentru a creşte rata de recuperare/conservare a resurselor naturale primare, MMAP are în vedere deblocarea sistemului de trasabilitate al deşeurilor, dar şi instrumente precum „plăteşti pentru cât arunci”, sisteme îmbunătăţite de depozit-returnare, în special pentru deşeurile din sticlă, precum şi susţinerea industriei de reciclare”, se notează în comunicatul ministerului de resort.
Negocierile purtate astăzi între producătorii din industria alimentară şi oficiali ai Administraţiei Fondului pentru Mediu pe tema taxei pe ambalaj s-au finalizat printr-un eşec, spun reprezentanţii industriei care au participat la şedinţă. Singura soluţie propusă de Administraţie este reeşalonarea plăţilor, posibilitate respinsă ferm de producători. Deşi nu se cunoaşte exact, nici de către producători şi nici de către Administraţie, suma totală pe care ar trebui să o plătească producătorii s-ar cifra la aproximativ 180 de milioane de lei (în jur de 40 de milioane de euro), reprezentând suprataxa de 2 lei pentru 90.000 de tone.
Producătorii au propus ca posibile variante modificarea legislaţiei, prelungirea termenului de 25 ianuarie şi reducerea taxei de doi lei pe kilogram.
Citeşte şi Sticla la schimb în magazin, ca înainte de 1990 – soluţia Guvernului la problema taxei pe ambalaj
„Nu suntem de acord cu această dublă taxare din partea lor. Noi am încheiat cu Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR-uri) contracte perfect legale şi nu este corect ca această taxă să cadă în sarcina noastră. Vom continua demersurile şi ne vom adresa prim-ministrului. Suntem convinşi că el va înţelege situaţia şi va creea un grup de lucru pentru a găsi o soluţie juridică la această problemă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Emil Dumitru, președinte al Federației Pro Agro.
În ceea ce priveşte suma pe care ar trebui să o încaseze Administraţia Fondului pentru Mediu de la producătorii de deşeuri din ambalaje, Dumitru susţine că aceasta se modifică de la o zi la alta pentru că încă se mai stornează facturi. Aceasta în condiţiile în care termenul de plată este 25 ianuarie, adică peste patru zile. „În timpul şedinţei s-a discutat despre faptul că ieri s-au stornat 53.000 de tone de deşeuri din totalul cantităţii reciclate de către un OTR”, mai spune Dumitru.
„Întrucât scadența acestei obligații de plată la bugetul Fondului pentru Mediu este 25 ianuarie 2016, nu vă putem oferi informații privind numărul agenților economici plătitori”, ne-a transmis Administraţia Fondului pentru Mediu.
Cresc preţurile?
În cazul în care soluţia nu se va rezolva, iar producătorii din industria alimentară vor fi nevoiţi să plătească, aceştia au anunţat că nu îşi vor putea susţine activitatea decât prin majorarea preţurilor. Potrivit estimărilor, ar putea fi vorba despre o majorare de până la 30%. „Noi am mers la minister cu speranţa că situaţia se va rezolva şi că vom găsi o soluţie juridică astfel încât lucrurile să intre pe un făgaş normal. Dacă nu se rezolvă nu ştiu cât vom majora, de când şi ce se va întâmpla”, mai explică preşedintele Pro Agro.
Surse din industrie au declarat, de asemenea, pentru ECONOMICA.NET faptul că producătorii nu şi-au bugetat în niciun fel aceste sume şi nici nu pot majora preţurile peste noapte pentru că au contracte cu retailerii pe care trebuie să le respecte. „Noi avem contracte cu termene de 60-90 de zile. Altfel spus, va trebui să practicăm timp de 90 de zile aceleaşi preţuri deşi avem costuri mai mari. Mai mult, noi putem majora preţurile doar cu acordul magazinelor şi după ce am motivat aceste majorări”, au declarat sursele noastre.
În acelaşi timp, Pro Agro spune că va sesiza instituţiile europene dacă nu se vor găsi soluţii pentru suprataxa la deşeurile de ambalaje.
UPDATE 22.01.2016, ora 10,15
Romalimenta: Ministerul Mediului ne-a spus că nu trebuie să plătim taxa pe ambalaj, aşteptăm noua lege
“Federaţia Romalimenta a participat la întâlnirea cu conducerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pãdurilor (MMAP) dedicatã acestei teme, în cursul cãreia s-a spus cã industria alimentarã nu va plãti « contribuţia la fondul de mediu » (2 lei/kg ambalaj) dacã operatorii alimentari nu sunt vinovaţi de neîndeplinirea ţintelor asumate”, se arată într-un comunicat al Romalimenta.
Federaţia mai cere o Ordonanţã de urgenţã prin care să se abroge plata contribuţiei pentru lunile noiembrie-decembrie 2015, în cazul operatorilor alimentari care au avut contracte valide cu operatorii de transfer de responsabilitate. În plus, patronii din industria alimentară cer revizuirea legislatiei din domeniu pentru întregul lanț valoric de gestionare a ambalajelor, in asa fel incat sa existe responsabilități financiare și operaționale clare pentru fiecare parte a sistemului.
Cei de la Romalimenta mai atenţionează că, dacă România nu va aplica legea, riscă infringement, deci va plăti o amendă de 200.000 de euro pe zi, dar dacă o va aplica în forma actuală, preţurile vor creşte cu 30%.
“Industria alimentarã, pe de altã parte, va consemna noi insolvenţe şi falimente şi, per ansamblu, scãderea competitivitãţii faţã de producãtorii din afarã care nu plãtesc « contribuţii » la acest nivel, ca şi faţã de economia neagrã, care nu plãteşte defel taxe, în afara celor de protecţie. Sperãm cã discuţia cu conducerea MMAP a fost constructivã, aceasta afirmând in 3 rânduri cã operatorii nu vor plãti atât timp cât au contracte în derulare, ceea ce aşteptãm sã se confirme şi în scris.
Din pãcate timpul fiind scurt, nu am aflat încã setul de acţiuni în sensul celor de mai sus, astfel încât impactul asupra mediului înconjurãtor, ca şi asupra populaţiei sã fie cel urmãrit, adicã pozitiv” spun cei de la Romalimenta.