Negocierile dintre SUA şi UE privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii au eşuat – oficial german
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2016/08/ttip_96471000-747x420.jpg)
„Negocierile cu SUA au eşuat, de facto, deoarece noi, europenii, nu am vrut să ne supunem cerinţelor americanilor. Lucrurile stagnează pe acest front’, a explicat oficialul citat, care deţine şi funcţia de vicecancelar al Germaniei.
SUA şi Uniunea Europeană negociază Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii de trei ani şi ambele părţi se aşteptau să ajungă la o concluzie în 2016, dar între parteneri există divergenţe în mai multe domenii, inclusiv agricultura.
Efectele TTIP asupra României
În octombrie 2015, comisarul european pentru Comerţ Cecilia Malmström a spus într-o conferinţă despre poziţia României cu privire la TTIP că 130 de oraşe şi localităţi din România exportă deja în SUA, iar peste 60% din exportatorii români peste ocean sunt IMM-uri, şi că parteneriatul Transatlantic ar ajuta toate aceste firme prin reducerea taxelor şi tarifelor de acces pe piaţa americană.
„Multe companii româneşti exportă indirect în SUA, prin alte ţări. Produse româneşti, piese sau componente, ajung în alte ţări europene de unde pleacă apoi mai departe în SUA. Ar beneficia de pe urma TTIP”, a continuat Cecilia Malmström.
Ea a dat exemplu companii româneşti care exportă deja în SUA şi suferă de pe urma taxelor vamale, de la care mulţi dintre concurenţii lor sunt exceptaţi şi au astfel avantajul unor preţuri mai competitive. De asemenea, comisarul european a spus că există companii româneşti care vor să exporte în SUA, dar sunt descurajate de taxele vamale prohibitive, obstacol care ar putea să dispară prin TTIP.
Un alt avantaj al TTIP ar fi reglementarea.
„Antibiotice Iaşi este un lider global pentru muai multe medicamente cheie. Deja exportă în SUA şi în alte părţi ale lumii. TTIP poate ajuta pentru că, pentru a garanta cele mai ridicate standarde de siguranţă şi calitate, compania trebuie să urmeze un set de practici de producţie. Sunt aceleaşi în Europa şi SUA, dar inspectorii din SUA şi cei din UE nu îşi recunosc reciproc munca, deci compania trebuie să fie inspectată de două ori în acelaşi fel, pe aceleaşi standarde, ceea ce nu creşte siguranţa dar dublează costurile. TTIP ar elimina astfel de suprapuneri”, a continuat Cecilia Malmström.
Interesele firmelor din România în acordul TTIP au fost identificate în urma unui sondaj amplu în rândul companiilor şi IMM-urilor din ţară, îndeosebi cele care fac afaceri peste ocean.
Pe scurt, acestea vizează:
– Eliminarea tarifelor la exporturile de încălţăminte în SUA, care pot ajunge până la 37,5% în funcţie de tipul de produs;
– Eliminarea tarifelor la exporturile de produse ceramice în SUA, sector afectat puternic de concurenţa cu producătorii asiatici din cauza tarifelor mari, prohibitive, presupuse de accesul pe piaţa americană – între 8,5% şi 28%;
– Industria de software, engineering şi alţi prestatori de servicii din România doresc eliminarea vizelor pe termen scurt pentru lucrătorii detaşaţi în interes de serviciu;
– România consideră că are şanse să găzduiască centre de date pe teritoriul său, având în vedere anvergura industriei IT locale. Astfel, negociatorii români la TTIP vor încerca să obţină eliminarea eventualelor obligaţii de localizare a datelor la nivel naţional în alte state, măsuri care ar limita şansele de creştere a sectorului IT din România.
– Industria auto din România, de departe cel mai mare exportator, vrea ca standardele şi reglementările să fie omogenizate sau recunoscute reciproc între SUA şi UE, pentru a facilita accesul producătorilor de piese şi accesorii auto (dispozitive de iluminare, geamuri, ștergătoare de parbriz, pneuri, baterii, centuri de securitate, oglinzi retrovizoare, etc) pe piaţa americană;
– Industriile energo-intensive româneşti, în particular industria chimică, au probleme în a concura pe piaţa SUA din cauza energiei foarte ieftine de care beneficiază companiile americane din domeniu. Astfel, România vrea liberalizarea deplină a comerţului cu energie, în special cu gaz lichefiat (LNG), ceea ce ar duce şi la reechilibrarea preţurilor pe cele două maluri ale Atlanticului;