Negocierile încheiate cu împăcarea părţilor dintre consumatori şi bănci, în cadrul CSALB, au crescut cu 20% în ultimul an

Potrivit sursei citate, numărul proceselor dintre consumatori şi bănci este la cel mai scăzut nivel din 2015, anul înfiinţării Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Dacă în perioada 2015 – 2016 erau aproximativ 40.000 de procese între consumatori şi bănci, iar anul trecut numărul litigiilor era de 13.000, în 2023 evidenţele sistemului bancar arată că numărul proceselor a scăzut până la 12.000. S-au înmulţit, în schimb, negocierile şi împăcările dintre consumatori şi bănci în cadrul CSALB. În primele 9 luni ale anului, 575 de oameni au negociat cu băncile condiţii mai bune pentru contractele existente, iar până acum, 475 dintre ei au ajuns la un acord cu banca şi au găsit o soluţie la problemele semnalate, cu 20% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit sondajului CURS realizat în luna iulie 2023, la solicitarea CSALB, consumatorii de produse şi servicii financiare apreciază cel mai mult rapiditatea în rezolvarea problemelor pe care le au cu băncile şi/sau IFN-urile. În ultimii doi ani, durata medie de soluţionare a unei înţelegeri amiabile între consumatori şi bănci a fost de aproximativ 30 de zile în cadrul CSALB.

Deschiderea unei căi de comunicare directă cu banca, gratuitatea pentru consumatori a procedurilor de conciliere, simplitatea negocierilor, precum şi expertiza conciliatorului sunt aspecte pe care clienţii persoane fizice le consideră prioritare în demersul de rezolvare a problemelor pe care le au cu băncile/IFN-urile.

„Litigiile presupun cheltuieli ridicate şi termene lungi. Costurile pe care le presupune un proces nu se rezumă întotdeauna doar la taxa de timbru şi, eventual, la onorariul avocatului. Mulţi nu iau în calcul celelalte cheltuieli inerente litigiilor, de exemplu cele privind efectuarea expertizelor de diferite tipuri. Alături de alte motive, acestea ne pot încuraja să fim deschişi pentru a susţine căile de soluţionare alternativă a litigiilor, cum este cea disponibilă în cadrul CSALB. Pentru a întări puterea concilierii este nevoie ca informaţia despre avantajele acestor mijloace să circule, atât către justiţiabili, cât şi către instanţele de judecată. […] Conflictele sunt inerente unei societăţi democratice, ce este opţional este lupta, mai ales lupta în justiţie”, susţine Amelia-Raluca Onişor, judecător Curtea de Apel Bucureşti.

Aproape 400 de procese începute în instanţă s-au încheiat prin negociere în cadrul CSALB începând cu anul 2021. Anul acesta au fost închise 184 de procese în instanţă, pentru că părţile au solicitat şi au reuşit să găsească o soluţie amiabilă în cadrul CSALB (faţă de cele 145 de cazuri înregistrate pe tot parcursul anului 2022).

Majoritatea sunt în faza de fond, însă în orice etapă procesuală un dosar poate ajunge la CSALB cu acordul părţilor. Practic, băncile le-au recomandat clienţilor să apeleze la CSALB încă din momentul când au primit cererea de chemare în judecată. Acest lucru face ca negocierile să conducă la rezolvarea problemelor chiar şi înainte de primul termen de judecată.

CSALB recomandă tuturor tribunalelor şi judecătoriilor din ţară să îndrume consumatorii şi băncile să găsească mai întâi o soluţie amiabilă în cadrul CSALB şi doar dacă nu au găsit o cale de înţelegere să o urmeze pe cea contencioasă. Un astfel de demers ar duce şi la degrevarea instanţelor de judecată de procese lungi şi costisitoare pentru toate părţile implicate.

„Observăm un lucru foarte interesant în sondajul realizat de CURS în vara care a trecut: consumatorii de servicii şi produse financiare apreciază cel mai mult rapiditatea în rezolvarea unei probleme pe care o au cu banca. Aşteptările lor intră în contradicţie cu ceea ce se întâmplă în realitate în instanţă. Acolo, litigiile durează cel puţin doi ani, iar în unele cazuri părţile află şi după 5 – 7 ani verdictul judecătorului. Acest fapt poate fi unul dintre motivele creşterii activităţii CSALB, unde o negociere purtată în ultimii doi ani s-a rezolvat într-o perioadă medie de doar o lună. Anul acesta am înregistrat (raportat la primele trei trimestre) cele mai multe cereri din ultimii şapte ani, au avut loc cele mai multe negocieri (adică cereri acceptate de comercianţi), s-au încheiat cele mai multe împăcări şi am gestionat cel mai mare număr de procese din instanţă soluţionate amiabil, prin conciliere. Aceste creşteri ale activităţii CSALB, corelate cu scăderea numărului de procese din instanţe cu aproximativ 1.000 într-un singur an, arată o înţelegere mai profundă a părţilor privind avantajele soluţionării alternative”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB.

Potrivit acestuia, notorietatea CSALB, inclusiv în rândul magistraţilor, nu putea creşte fără existenţa avantajelor reale pe care le oferă concilierea.

„La finalul anului vom depăşi 10 milioane de euro, reprezentând valoarea tuturor beneficiilor financiare obţinute din negocieri, începând cu 2016. Credem că acest fapt contribuie la creşterea încrederii consumatorilor în sistemul bancar, într-o perioadă marcată de multiple crize şi conflicte internaţionale, în care băncile au demonstrat că înţeleg problemele pe care le întâmpină românii şi caută să găsească soluţii pentru rezolvarea acestora”, a mai spus Alexandru Păunescu.

În comunicat se menţionează că, în primele nouă luni din 2023, 917 consumatori s-au împăcat cu băncile şi IFN-urile, după ce au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere şi soluţie acceptată de ambele părţi în 475 de cazuri) ori au ajuns la o înţelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB, în 442 de cazuri. Creşterea este cu peste 11% faţă de situaţia înregistrată în primele 9 luni din 2022, atunci când 823 români s-au aflat într-una dintre aceste două situaţii.

De la începutul anului 2.209 cereri de conciliere au fost trimise de consumatori, cu 10% mai multe faţă de anul trecut. Dintre acestea, 1.410 sunt adresate băncilor şi 799 vizau diferite aspecte ale relaţiei consumatorilor cu IFN-urile.

Dintre toate cererile trimise, 949 solicită ştergerea înregistrărilor din Biroul de Credit (305 sunt adresate băncilor şi 644 sunt în raport cu IFN-urile). Numărul cererilor cu acest obiect este în uşoară scădere faţă de anul trecut, când 998 de solicitări vizau acest aspect. IFN-urile au acceptat de la începutul anului doar 4 cereri spre negociere, însă au soluţionat direct 295 dintre cererile consumatorilor, majoritatea dintre acestea fiind cererile de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit. Acestea nu pot face obiectul unor negocieri în cadrul CSALB, fiind speţe simple, care pot fi rezolvate prin cerere directă adresată comerciantului.

Băncile au acceptat în primele 9 luni 571 de cereri spre negociere, cu 14% mai multe decât în 2022. Dintre acestea, 475 s-au finalizat deja prin acceptarea de către cele două părţi a soluţiilor de rezolvare propuse de conciliatorii CSALB, fiind cu 20% mai multe decât în 2022.

Potrivit CSALB, 93% este procentul de negocieri încheiate cu împăcarea părţilor în primele trei trimestre din 2023. Acest procent reprezintă dovada certă că actorii din piaţa financiar-bancară românească (băncile, IFN-urile, consumatorii) apelează tot mai des la mecanismul de soluţionare amiabilă a litigiilor.