Negocierile pentru Brexit se reiau într-o atmosferă de neîncredere
Această a treia rundă, care se va încheia joi, va fi lansată în cursul după-amiezii la sediul Comisiei Europene de negociatorul-şef pentru Brexit al UE, francezul Michel Barnier, şi omologul său britanic, David Davis.
Discuţiile nu se anunţă sub cele mai bune auspicii, după ce europenii au criticat ‘lipsa de substanţă’ a poziţiei britanicilor care, la rândul lor, au invitat UE ‘să nu piardă vremea’.
Cele 27 de ţări care vor rămâne în UE au stabilit trei priorităţi absolute: costul ieşirii din UE, situaţia cetăţenilor europeni din Regatul Unit după Brexit şi viitorul graniţei dintre Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.
Dacă se vor înregistra ‘progrese suficiente’ în aceste domenii, atunci Cei 27 vor accepta să discute, în a doua fază a negocierilor, ‘relaţia viitoare’ cu Marea Britanie pe plan comercial.
Timpul presează pentru organizarea acestui divorţ fără precedent, programat la sfârşitul lui martie 2019, dar ‘nu lipsa de timp este cea care ne împiedică să avansăm, până în prezent este vorba de lipsă de substanţă’ de partea britanică, a afirmat vineri un înalt responsabil european.
Londra consideră că a ‘lucrat din greu’, a spus luni ministrul pentru Brexit, David Davis, reamintind că guvernul său a publicat recent mai multe documente cu privire la poziţia sa în diferite domenii legate de Brexit.
‘Suntem pregătiţi să ne suflecăm mânecile şi să ne punem pe treabă încă o dată’, a adăugat el.
Din punctul de vedere al Bruxellesului, majoritatea textelor publicate de Londra se referă însă la ‘viitoarea relaţie’ cu UE, pe care europenii refuză categoric să o abordeze înainte de reglementarea celor trei priorităţi ale lor.
Potrivit unui înalt responsabil european, britanicii ‘au promis o prezentare orală a analizei lor juridice’ asupra reglementării financiare a Brexit-ului, un dosar exploziv în care Bruxellesului a deplâns în repetate rânduri tăcerea Londrei.
Cu prilejul acestei sesiuni, nu este aşteptat ‘niciun avans’, potrivit negociatorilor europeni, al căror obiectiv este să ajungă rapid la un acord cu Londra asupra metodei de calcul, fără să discute imediat despre cifre.
Suma pe care Marea Britanie o are de achitat pentru a-şi onora angajamentele financiare din cadrul UE este evaluată oficial de partea europeană între 60 şi 100 de miliarde de euro, în timp ce Londra refuză să plătească mai mult de 40 de miliarde de euro, potrivit presei britanice.
În chestiunea irlandeză, UE este ‘îngrijorată puţin de legătura’ făcută de Londra ‘între viitorul procesului de pace irlandez şi relaţia viitoare’ cu Cei 27, a explicat un responsabil european. ‘Este foarte important ca procesul de pace să nu devină o monedă de schimb’, a insistat el.
În ce priveşte drepturile expatriaţilor după Brexit, unul din blocajele majore rămâne refuzul britanic de a vedea Curtea de Justiţie a UE garantând direct acest drepturi pentru europenii aflaţi pe teritoriul Regatului Unit.
În agenda sa ideală, Michel Barnier şi-a exprimat dorinţa ca liderii Celor 27 să tranşeze probleme ‘progreselor suficiente’ în cursul unui summit la sfârşitul lui octombrie. Ceea ce ar permite să se angajeze negocieri paralele asupra viitoarelor relaţii comerciale cu Londra.
Potrivit unei surse diplomatice, negociatorul-şef al UE şi-a exprimat recent ‘îndoieli’ asupra acestui calendar, din cauza unor progrese nesemnificative până în prezent.
În cursul celei de-a treia runde de negocieri, fostul premier britanic Tony Blair, opozant al Brexit-ului, va fi primit joi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Nu trebuie să vedem în asta ‘niciun complot’, a insistat un purtător de cuvânt al executivului european.