Negrescu: Nu există o solicitare oficială de la instituţiile europene cu privire la modificările legilor Justiţiei

Victor Negrescu a spus, într-o conferinţă, că după declaraţiile recente ale ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, despre „viziunea” sa cu privire la modificarea sistemului judiciar, în spaţiul public au apărut informaţii că instituţiile europene şi Comisia Europeană ar solicita explicaţii României.

„Nu există până în prezent nicio solicitare oficială adresată Guvernului României cu privire la aceste declaraţii ale ministrului Justiţiei pentru că nu există un document. Urmează să trimită un document (n.r. Ministerul Justiţiei va trimite un document instituţiilor europene)” a spus Negrescu.

El a explicat că aceste zvonuri ar fi apărut după ce au fost preluate incomplet elemente dintr-o conferinţă de presă a unui purtător de cuvânt al unei instituţii europene în care acesta a răspuns unei întrebări privind propunerile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

„Ministrul Justiţiei a fost în urmă cu două săptămâni la Bruxelles discutând cu vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, discutând despre aceste principii. Ca urmare a acelui dialog care trebuia să dureze doar o jumătate de oră şi a durat o oră, vicepreşedintele Comisiei Europene a ţinut să publice pe pagina sa de Twitter şi să îl laude pe ministrul Justiţiei pentru dialogul purtat”, a spus Negrescu încercând să explice faptul că Bruxelles-ul nu a atenţionat România pe domeniul Justiţiei deoarece nu există un document oficial trimis de partea română.

În altă ordine de idei, Victor Negrescu a explicat că Guvernul este în dialog cu instituţiile europene pentru a îndeplini acele obiective pentru dispariţia Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi îşi propune să îndeplinească toate obiectivele în acest sens.

Comisia Europeană a cerut Guvernului român să detalieze modificările propuse la legile justiţiei, exprimându-şi îngrijorarea că ar putea fi un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei, a transmis Reuters.

„Solicităm autorităţilor române proiectul de lege şi explicaţi suplimentare. Ireversibilitatea progreselor înregistrate de România în lupta împotriva corupţiei în ultimii zece ani este esenţială pentru Comisie”, arată Comisia Europeană într-o declaraţie transmisă joi, potrivit Reuters.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat modificarea celor trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor.
Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.
Totodată, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, potrivit modificărilor anunţate. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.
Potrivit aceloraşi propuneri, Inspecţia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. De asemenea, o altă propunere este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic.
Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.