„Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat. Trebuie să vedem ce facem cu această situaţie. Se spun multe, dar în banking nu se acţionează pe vorbe (…) Inevitabil că se va proviziona expunerea pe Hidroelectrica„, a spus Negriţoiu la ZF Bankers Summit12.
Întrebat dacă nu cumva bancherii şi analiştii ar trebui să explice mai bine decidenţilor care sunt consecinţele unor asemenea măsuri, Negriţoiu a răspuns tranşant, arătând că o astfel de decizie arată lacune de bază ale reprezentanţilor statului.
„Ce să le mai explici? Nu poţi să pleci de la bază. Dacă nu înţelegi, nu te duci. Eu am fost în acele poziţii şi ştiu cum e. Nu dormi noaptea…. Nu poţi să faci un joc de picioare dâmboviţean”, a spus şeful ING România
El vede necesară revenirea la predictibilitatea economiei, vulnerabilitate care se manifestă de câţiva ani, iar în acest context un responsabil al statului trebuie să aibă cunoştinţele necesare încă din prima zi de activitate
„O simplă acţiune, care vrea să fie justificată, dar nici nu ştiu pe cine reprezintă ca acţiune, reducerea salariilor reprezenta pe cineva. Şi faci o mică jonglerie dâmboviţeanu (…) Stai aşa că vrem să le-o tragem unora, dar nu ştii cui, şi potenţial poţi să ţi-o iei mâine. Toate acestea se adaugă la problemele pe care le avem. Ne înrăutăţim situaţia în loc să o îmbunătăţim”, a completat Negriţoiu.
Tribunalul Bucureşti a admis miercuri cererea de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica, solicitarea fiind depusă la finele săptămânii trecute.
În prima zi ZF Bankers Summit12, mai mulţi bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a introduce în insolvenţă una dintre cele mai mari companii de stat.
Preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputaţional al statului, argumentând că nu se răspune „la un şmen cu un şmen”.
La rândul său, Henk Paardekooper, preşedinte al RBS România a arătat că decizia a fost surpinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluţii de acest gen în ultima perioadă.
Paardekooper a completat că decizia Moody’s de a coborî miercuri cu patru trepte ratingul Hidroelecrica este relevantă pentru a înţelege efectele unei asemenea decizii.
Şeful RBS nu a dorit să comenteze relaţia comercială a băncii cu Hidroelectrica.
Directorul general adjunct BRD – Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, crede că eşecul licitaţiei de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni poate fi şi rezultatul anunţului privind Hidroelectrica, care a determinat unele bănci să nu participe sau să ceară dobânzi înalte.
„Ceea ce se reproşează cei din exterior este nu atât intrarea în insolvenţă, (…) ci că se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului. Cei din occident se uită la instituţia contractului şi există temerile că şi alte companii ar putea fi încurajate să facă la fel, dacă nu chiar şi entităţi private”, a comentat directorul BRD – Societe Generale.
De asemenea, preşedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, spunea că îi e foarte greu să le explice investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelectrica şi de ce această companie a fost introdusă în insolvenţă, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situaţie financiară mult mai gravă.
„Nu este foarte greu pentru mulţi investitori străini să numească 5 companii de stat care sunt în poziţie mult mai gravă decât Hidroelectrica. Îi băgăm şi pe ei în insolvenţă?”, a afirmat şeful Raiffeisen.