Primii 10 beneficiari de subvenţii agricole, acuzaţi de nereguli: APIA le-a dat mai puţini bani decât au cerut

Cei mai mari zece beneficiari de subvenţii pe suprafaţă în campania agricolă 2014 au încasat mult mai puţini bani din fonduri europene şi naţionale faţă de anul anterior, dar şi raportat la suprafeţele pentru care au solicitat sprijin financiar, arată un calcul realizat de ECONOMICA.NET pe baza informaţiilor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Fără a oferi informaţii exacte despre fiecare societate în parte, APIA anunţă că au apărut diferenţe ca urmare a unor nereguli descoperite în urma verificărilor făcute la companiile respective. „Societăţile prezente în top 10 beneficiari plăţi pe suprafaţă campania 2014 nu au primit integral subvenţiile din următoarele motive: diferenţe între suprafaţă declarată şi suprafaţa determinată pentru plată (sancţiuni pentru supradeclarare); sancţiuni rezultate ca urmare a nerespectării normelor de ecocondiţionalitate (GAEC) şi a cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR); compensarea sancţiunilor multianuale din campaniile precedente rezultate în urma controalelor administrative, controlului clasic pe teren, sau teledetecţie”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai APIA.

Normelor de ecocondiţionalitate pe care producătorii agricoli sunt obligaţi să le respecte pentru a putea beneficia de subvenţii pe suprafaţă se referă, printre altele, la obligativitatea de a acoperi pământul arabil pe timpul iernii cu culturi de toamnă, şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei, de a menţine terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007 sau de a nu tăia arbori solitari şi/sau grupuri de arbori de pe terenurile agricole.

Care sunt diferenţele 

ECONOMICA.NET a comparat topul persoanelor juridice în funcţie de suprafeţele pentru care au solicitat sprijin financiar pentru schema de plată unică pe suprafaţa SAPS, pentru campania 2014, cu topul realizat în funcţie de valoarea sumelor încasate efectiv în contul campaniei agricole 2014. Concluzia este că, în top 10, o singură companie figurează pe aceeaşi poziţie în ambele clasamente. Este vorba despre Agricost SRL, companie controlată de omul de afaceri Constantin Duluţe, un apropiat al lui Culiţă Tărâţă care administrează aproximativ 56.220 de hectare în Insula Mare a Brăilei, teren luat în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului.

Agricost a încasat anul trecut subvenţii europene din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în valoare de aproximativ 17,4 milioane de lei, la care s-au adăugat 4,8 milioane de lei plăţi de la bugetul naţional. Practic, luând în calcul doar banii europeni, Agricost a primit subvenţii pentru aproximativ 25.200 de hectare, din cele peste 56.200 de hectare pentru care a făcut cerere.

Cu un an în urmă, Agricost  a încasat din FEGA 31,1 milioane de lei, în contextul în care valoarea subvenţiei pe suprafaţă era de 160,7 euro pe hectar (la cursul de  4,4620 lei pentru un euro). 

De la 18,1 milioane de lei la zero lei

Cea mai mari diferenţă între suprafaţa declarată şi cea pentru care a primit subvenţii este Comcereal Vaslui, compania deţinută de omul de afaceri Adrian Porumboiu. Comcereal a cerut subvenţii pentru o suprafaţă de 27.488 de hectare, aflându-se astfel pe poziţia a doua în clasamentul companiilor în funcţie de suprafaţă exploatată pentru care a solicitat fonduri. În schimb, nu a primit niciun leu subvenţie. „În 2014 nu am primit niciun leu subvenţie pe suprafaţă, deşi nu s-a găsit nicio neconformitate între suprafaţa declarată şi cea existentă. Totul a fost perfect. Lucrăm cu tehnologii de ultimă generaţie şi am obţinut producţii foarte mari la hectar. Este un abuz”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Adrian Porumboiu, care vorbeşte despre anomalii grave în sistem. „Cum se explică faptul că, pentru campania agricolă 2014, am primit subvenţii pentru 463 de vaci în valoare de 531.000 de lei, în condiţiile în care, dintr-o eroare, au apărut unele neconformităţi în trecut, dar acolo unde nu s-a descoperit nici cea mai mică deficienţă am primit o amendă de 12 milioane de euro? Este absurd!”, spune acesta. „Dacă eu aş fi fraudat statul cu 12 milioane de euro, atunci ar fi trebuit să fiu arestat. Cum Ministrul Agriculturii şi cei de la APIA au fraudat o companie privată, atunci ei ar trebui să fie arestaţi. Este o fraudă!”, mai spune Porumboiu. 

Situaţia se explică prin faptul că, la începutul acestui an, APIA Vaslui a sancţionat Comcereal Vaslui pe motiv că nu ar fi înregistrat în registrul național SNIIA decesul unui număr de 106 bovine aferente anilor 2012-2013 şi începutul anului 2014. Sancţiunile includ reduceri retroactive a plăţilor pentru anii 2012 şi 2013, cu obligaţia de a returna suma totală de aproximativ 12,6 milioane lei, anularea integrală a plăţii cuvenite pentru anul 2014 în sumă de aproximativ 18,9 milioane lei şi posibilitatea excluderii de la schema de sprijin pentru suprafaţă şi pentru anul 2015. În total, amenda estimată de Comcereal se cifrează la aproximativ 12 milioane de euro, iar compania a atacat decizia în instanţă. „Noi vom câştiga în mod clar procesul. Problema care apare însă este că banii (valoarea subvenţiilor neîncasate de Comcereal – n.red.) se vor întoarce la UE, iar noi vom fi plătiţi din bani de la bugetul de stat”, explică Porumboiu, contrariat de o situaţie „aberantă”: contestaţia sa a fost analizată chiar de cei care i-au dat amenda, adică APIA Vaslui. 

Pentru campania agricolă 2013, Comcereal a primit subvenţii pe suprafaţă în valoare de 18,1 milioane de lei, din care din FEGA aproximativ 15,3 milioane de lei. Era pe poziţia a doua în funcţie de valoarea subvenţiilor încasate.

De asemenea, Agrocomplex Bârlad, compania ce face parte din grupul Racova al lui Porumboiu, a solicitat subvenţie pentru 10.476 de hectare, dar nu se află în top 10 beneficiari de subvenţii. În campania agricolă 2013, încasările Agrocomplex Bârlad din bani europeni pentru suprafaţă s-au cifrat la 6,8 milioane de lei. 

TOP 10 BENEFICIARI CAMPANIA 2014

TOP  10 SUPRAFETE PENTRU CARE S-AU SOLICITAT SUBVENTII IN CAMPANIA 2014

Situaţia este similară şi pentru Cross Wind SRL, companie deţinută de Grupul danez Ingleby a familiei miliardare Rausing. Cross Wind SRL, al patrulea cel mai mare exploatator de teren arabil după suprafaţa pentru care s-au solicitat subvenţii (aproximativ 11.130 de hectare) nu se află în top 10 al beneficiarilor de subvenţii. Cu un an în urmă, danezii au încasat subvenţii pe suprafaţă în valoare de 7,3 milioane de lei, din care din FEGA aproximativ 5,8 milioane de lei. 

Interagro SA, compania omului de afaceri Ioan Niculae, a solicitat subvenţii pentru o suprafaţă de 18.362 de hectare, dar a primit din FEGA aproximativ 5,7 milioane de lei. Făcând un calcul, la o subvenţie de 156,89 de euro pe hectar (aproximativ 691,8 lei pe hectar), reiese că Nicolae a beneficiat de subvenţie pentru o suprafaţă de aproximativ 8.238  de hectare.

Totodată, prin intermediul companiei Intercereal Movila, deţinută de Interagro, omul de afaceri a solicitat subvenţii pentru peste 10.800 de hectare (poziţia a cincea în clasamentul în funcţie de suprafaţa solicitată), dar nu figurează în top 10 în funcţie de valoarea subvenţiilor încasate. În campania agricolă 2013, compania a încasat subvenţii pe suprafaţă în valoare de 7,1 milioane de lei.