Neurologi: Riscul unui accident vasculat cerebral la tineri este tot mai mare

Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, fiind a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. Aproximativ un milion de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane de locuitori.

În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, 31 la sută dintre ei fiind cu vârste cupinse între 20-50 de ani, ceea ce înseamnă 178 pe zi.

Preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România, Ovidiu Băjenaru, a spus că un copil cu probleme neurologice va deveni adult cu probleme neurologice.

„O categorie de factori de risc este legată de modul de viaţă în lumea contemporană. Pentru că o viaţă dezordonată care nu permite un echilibru corect între somn şi activitate, între odihnă şi activitate, o viaţă cu mult stres , o viaţă în care foarte adesea oamenii nu-şi respectă programul de viaţă, programul alimentar, programul de activitate va duce la apariţia de tulburări metabolice, care sunt factor de risc major la un moment dat pentru bolile cereborvasculare şi pentru bolile neurodegenerative. Ştim asta pentru boala Alzhaimer, de la boala Parkinson”, a explicat profesorul Ovidiu Băjenaru.

Aceste tulburări ale ritmului de viaţă influenţează direct, în sens negativ, fiziologia creierului.

„Creierul are nişte cicluri biologice care trebuie foarte bine respectate. El are trebui să ne impună modul de viaţă şi nu noi să-i impunem creierului un alt mod de viaţă decât cel pentru care este organizat biologic. Şi aceste lucruri se răsfrâng asupra sănătăţii generale a individului. Se răsfrâng asupra apariţiei diverselor boli neurologice, se impun asupra unor semne şi simptome care sunt suferinţe neurologice, chiar dacă nu sunt recunoscute ca atare, precum tulburări cognitive, tulburări comportamentale, de multe ori afecţiuni psihiatrice, care sunt legate de forţări pe care noi le facem asupra creierului nostru de a-şi desfăşura existenţa într-un mod nefiziologic din punct de vedere biologic, precum depresia, anxietatea”, a precizat Băjenaru.

El a mai spus că în şcoli nu mai există educaţie pentru sănătate, tinerilor nu li se mai vorbeşte de o alimentaţie corectă, şi nu excesivă, de calitatea alimentelor şi a mediului în care trăiesc.

„Tinerii nu mai sunt interesaţi de aşa ceva, ei vor să facă ceva care să-i ducă într-o poziţie, care să le aducă repede câştiguri cât mai mari. Mulţi dintre ei sunt dispuşi să facă sacrificii, dar sacrifică propria sănătate şi astea sunt lucruri ireversibile”, a adăugat Ovidiu Băjenaru.

Medicul a atenţionat că îmbolnărirea creierului se produce şi din cauza folosirii exagerate a tehnologiilor moderne.

„Alimentaţia în exces şi de calitate slabă, stresul, lipsa de sport, calculatorul, telefonul, aspecte ale vieţii moderne care ne sunt partenere de viaţă şi nu doar utilităţi pentru a ne uşura viaţa. Calculatorul este un instrument fantastic de util în informarea noastră, în comunicarea noastră, dar trebuie să-l folosim ca pe un instrument, şi nu ca pe un partener căruia să-i dedicăm existenţa noastră, neglijându-ne partenerii umani, viaţa socială, ieşitul în aer liber. Aşadar, nopţile nedormite, fumatul, săritul peste mese, alcoolul, toţi aceştia sunt factori se răsfrâng asupra stării de sănătate, în care creierul este ţinta principală, alături de cord şi vasele de sânge”, a mai spus medicul.

Datele clinice raportate privind rata de supravieţuire după un accident vascular cerebral la şapte ani de la debutul bolii sunt îngrijorătoare: 16% dintre pacienţi sunt institutionalizaţi, 20% necesită asistenţă la mers, 31% necesită asistenţă zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată.

De asemenea, AVC reprezintă una dintre cele mai importante cauze de dizabilitate, doar aproximativ 25% dintre supravieţuitorii unui AVC fiind capabili să-şi reia activităţile profesionale prestate înainte de îmbolnăvire. Restul pacienţilor cu AVC rămân cu diverse grade de dizabilitate, de la imposibilitatea mersului şi nevoia de îngrijire permanentă (aproximativ 25%), până la deficite motorii sau senzitive care, chiar dacă sunt mai uşoare, interferează cu desfăşurarea activităţilor cotidiene.

Potrivit specialiştilor, recuperarea funcţiilor senzitivo-senzoriale, a funcţiilor motorii şi cognitive continuă în grade variabile de timp, săptămâni sau luni, după debutul unui AVC, constituind o nouă fereastră terapeutică extrem de promiţătoare.

„Recuperarea este heterogenă printre pacienţi şi este dependentă de mai mulţi factori, cea mai importantă fiind severitatea deficitului iniţial. Alţi factori importanţi în recuperare sunt tipul de AVC, localizarea şi dimensiunea leziunii ischemice, vârsta pacientului, sexul, prezenţa comorbidităţilor şi tratamentul de recanalizare arterială”, a spus profesorul dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii Române de Neurologie.

Potrivit lui Mureşanu, toate ghidurile clinice precizează faptul că recuperarea ar trebui iniţiată cât mai curând posibil după debutul AVC, de îndată ce starea pacientului permite, fără a se cunoaşte cu exactitate cel mai oportun moment în acest sens.

„Există doar un consens conform căruia aceasta trebuie iniţiată în primele două săptămâni de la debut, pentru a profita la maximum de procesele spontane de recuperare”, a precizat Dafin Mureşanu.

Chiar dacă incompletă, recuperarea spontană apare în primele luni după AVC, cele mai importante îmbunătăţiri, atât ale deficitului motor cât şi ale celui cognitiv, fiind în primele trei luni de la debut.

Doar aproximativ 25% dintre supravieţuitorii unui AVC sunt capabili să se reîntoarcă la locul de muncă. După trei luni, de obicei nu se mai înregistrează nicio îmbunătăţire în recuperarea spontană a deficitului motor brachial (paralizia membrelor).

Recuperarea funcţiilor neurologice este diferită de la un pacient la altul şi se face în spital, sub supravegherea unei echipe multidisciplinare formate din medicini neurologi, asistente medicale, kinetoterapeuţi, logopezi, psihologi şi asistenţi sociali, a precizat Mureşanu.

„Factorii externi influenţează în mod decisiv activitatea creierului uman. Până în urmă cu câţiva ani, se credea că celule nervoase suferă, de-a lungul vieţii, un proces lent şi ireversibil de degenerare. Studiile în domeniul neuroplasticităţii au demonstrat capacitatea creierului de a se regenera şi adapta. De aceea, este important să oferim creierului condiţiile propice pentru a ramâne sănătos. Principiul după care se consideră ca funţionează creierul este „use it or lose it”, foloseşte-l sau îl pierzi. Aşadar, stimularea permanentă ajută la menţinerea funcţionalităţii cerebrale. Această stimulare se produce prin încercarea de a învăţa ceva în fiecare zi, dar şi prin păstrarea interacţiunilor umane şi implicarea în activităţi sociale. Exerciţiul fizic, moderat, încetineşte degradarea cognitivă şi chiar stimulează neuroplasticitatea prin dezvoltarea neuronilor şi a conexiunilor între aceştia. De asemnea, o dietă echlibrată este necesară pentru un sistem nervos sănătos”, a adăugat preşedintele Societăţii Român de Neurologie.

Profesorul Natan Bornstein, vicepreşedintele organizaţiei Mondiale de Stroke, a spus că tindem să spunem că accidentul vascular cerebral este o afecţiune a bătrânilor, dar acest fapt nu mai este adevărat, pacienţii fiind din ce în ce mai tineri.

El a precizat că, pentru a preveni accidentul vascular cerebral, trebuie să ne controlăm tensiunea, care este factorul major de risc pentru AVC, să reducem cantităţile de zahăr, să avem grijă de colesterol şi să ne schimbăm stilul de viaţă.

„Unii oameni trăiesc doar pentru a mânca, alţii, însă, mănâncă doar ca să trăiască. Trebuie practicată moderaţia. Şi, bineînţeles, un vin roşu. Un pahar de vin roşu pe seară. Vinul roşu protejează inima, arterele, dar şi creierul. Mereu vorbim de inimă, dar care este diferenţa dintre animal şi om? Creierul. Deci, trebuie să-ţi menţii creierul sănătos, şi poţi face asta adoptând un stil de viaţă sănătos, dar şi fiind fericit”, a mai spus Natan Bornstein.

Afecţiunile cerebrale constituie, la momentul actual, o problemă mondială, fapt ce a determinat comunitatea academică să solicite liderilor politici, în cadrul conferinţei G7, elaborarea unui proiect care să stimuleze şi să susţină cercetarea în acest domeniu.

Subiectele privind suferinţele neurologice, tratamente, cauze şi prevenţie au fost discutate la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, organizat în Georgia, la care au participat peste 200 de medici şi cercetători din Israel, Suedia, Germania, SUA, Spania, India, Polonia, Uzbekistan, Ucraina, Kazahstan, Armenia, Chile, Rusia, Georgia şi România.