Neutralitatea climatică îi va costa pe români 2.100 de miliarde de euro. Vom plăti cam șapte PIB-uri de acum până în 2050 ca să ajungem net-zero, mai ales pentru transportul rutier

“Conform scenariului RO Neutră, cheltuielile de investiții necesare până în 2050  în domeniul producției de energie sunt în cuantum de 63 de miliarde de euro.

Investițiile necesare în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transportul rutier, Clădiri, Industrie) sunt în cuantum de 2.069 de miliarde de euro. Acestea presupun investiții în domeniul energetic care vizează construirea de noi capacități solare, eoliene și nucleare, iar în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (transportul rutier, clădiri, industrie), achiziționarea de mașini, tehnologii și echipamente noi, de înaltă eficiență (autovehicule, echipamente pentru încălzire și răcire, tehnologii industriale etc.), precum și cheltuielile necesare pentru îmbunătățirea performanțelor clădirilor. Realizarea acestor investiții are implicații pozitive prin crearea de noi locuri de muncă, creșterea economică și un mediu înconjurător mai sănătos”.

Extrasul este din Nota de Fundamentare a “Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, document care urmează să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern și care a fost pus în dezbatere publică la finalul lunii trecute fără prea multe discuții deși este extrem de important pentru cum va fi viața noastră, a tuturor, în deceniile următoare.

Scenariul România Neutră vizează atingerea neutralității climatice a României în 2050, prin reducerea emisiilor nete cu 99% comparativ cu nivelul din 1990.

Iată mai jos estimarea de investiții sub fomă grafică, în toate cele trei scenarii de reducere a emiiilor, așa cum apare în strategie

Imensa majoritate a acestior sume va fi în final suportată de consumatori, casnici și industriali. După cum se vede din estimarea grafică, marea majoritate a sumelor trebuie investite în transportul rutier.

Cităm în continuare din Strategie:

“Investițiile necesare în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (…) (Transportul rutier, Clădiri, Industrie) Sectorul transporturilor rutiere a fost selectat pentru că este, de departe, cel mai intens poluator dintre sub-domeniile din cadrul transporturilor și necesită volumul cel mai mare de investiții.

La nivelul celor 3 sectoare mari consumatoare de energie, investițiile vizează, în primul rând, achiziționarea de mașini, tehnologii și echipamente noi, de înaltă eficiență (autovehicule, echipamente pentru încălzire și răcire, tehnologii industriale etc.), precum și cheltuielile necesare pentru îmbunătățirea performanțelor clădirilor.

Trebuie subliniat că analiza se bazează pe ipoteza că majoritatea tehnologiilor vor fi înlocuite pe măsură ce vor ajunge la sfârșitul duratei de viață, ceea ce înseamnă că investițiile se vor face chiar și în absența implementării STL (doar că, eventual, bazându-se pe tehnologii mai puțin eficiente sau mai puțin prietenoase cu mediul).

Majoritatea investițiilor vor fi realizate de agenții economici  (achiziționarea de echipamente și tehnologii de înaltă eficiență în industrie, renovarea spațiilor comerciale, schimbarea parcului auto, etc.) și de persoanele fizice (achiziționarea de autoturisme și electrocasnice performante, achiziționarea de tehnologii eficiente pentru încălzirea și răcirea spațiului, pentru încălzirea apei, pentru gătit, pentru iluminat,  renovarea caselor și apartamentelor, etc.), restul urmând să fie realizate de instituțiile publice.

Figura 53 (de mai jos-n.red.) prezintă totalul investițiilor în producția de energie și în cele 3 domenii mari consumatoare de energie (Transportul rutier – doar autovehiculele electrice și cele pe bază de hidrogen, Clădiri, Industrie) și procentul pe care această sumă îl va reprezenta din media Produsului Intern Brut (PIB) estimat pentru fiecare dintre perioadele luate în considerare”.

Cine plătește

După cum se vede, estimarea este că, treptat, spre sfârșitul perioadei de analizaă, 20% din PIB-ul anual al României va însemna doar investiții în transport rutier și adaptarea proceselor industriei și a clădirilor pentru a se ajunge la emisii zero.

Dacă defalcăm sumele, așa cum reies din prezentarea grafică, rezultă că imensa majoritate înseamnă cheltuieli în transportul rutier – peste 1.700 de miliarde în perioada 2023-2050. Industria va trebui să cheltuiască undeva la 173 de miliarde iar proprietarii de clădiri undeva la 162 de miliarde.

Strategia arată că o parte din sume vor veni din bani europeni. Cităm: “O parte dintre investițiile ce vor trebui realizate pentru implementarea STL vor beneficia de co-finanțare publică din surse variate: Fondul pentru Modernizare, Fondul de Inovare, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Planul Național de Redresare și Reziliență, RePowerEU, Programul Dezvoltare Durabilă,  Programele Regionale, Programul Tranziție Justă, Programul Transport, Planul Strategic PAC, bugetul de stat”.

La nivelul celor 2.100 de miliarde de euro (am socotit și cele 63 de miliarde pentru energie), aceste surse sunt de fapt infime – Fondul de Modernizare înseamnă, în total, undeva la 15 miliarde de euro, Tranziția Justă 2,14 miliarde de euro, PNRR în componenta de grant undeva la 30 de miliarde, RePowerEU 1,4 miliarde. Poate doar prin fondurile de coeziune să fie schimbate prioritățile și să se aloce mai mult pentru neutralitatea climatică, dar esența lucrurilor rămâne – consumatorii vor plăti imensa majoritate a celor peste 2.000 de miliarde pentru ca România să atingă neutralitatea climatică în următorii 27 de ani.