Nevoia de bani a Guvernului ne crește ratele la început de an. Până unde se va duce ROBOR?

”Ratele ROBOR vor tinde probabil să atingă nivelul dobânzilor la care se vând titlurile de stat cu scadențe sub un an.”, comentează Adrian Codîrlașu, președinte CFA România. ROBOR la trei luni a fost cotat pe 23 ianuarie la 5,96%, iar cel la șase luni la 6,02%.

De nivelul ROBOR sunt legate dobânzile tuturor creditelor cu dobânda variabilă acordate populației înainte de luna aprilie 2019. Mai mult, o creștere a ROBOR va determina și o creștere a IRCC, indicatorul în funcție de care sunt calculate dobânzile creditelor acordate după 2019, în condițiile în care IRCC este o medie a dobânzilor zilnice la care se împrumută băncile între ele (deci ROBOR) ponderată cu volumul tranzacțiilor. Altfel spus, cresc toate ratele și asta în principal din cauza foamei de bani a statului.

Pe piața titlurilor de stat, pe 23 ianuarie 2025, până în ora 13.00, dobânzile la titlurile de stat cu scadență la șase luni erau de 6,25%, iar cele cu scadență la un an de 6,30%. După ora 13.00, perspectivele s-au schimbat și, în funcție de cererea și oferta din piață, dobânda la titlurile cu scadență la șase luni a ajuns la 6,990%, iar cea la titlurile cu scadență la un an la 6,53%, conform worldgovernmentbonds.com.

Ce înseamnă de fapt această modificare destul de amplă a randamentelor la titlurile de stat? În ciuda practicilor generale, dobânda la titlurile pe termen scurt a ajuns în câteva minute mai mare decât cea la titlurile cu o scadență ceva mai lungă. ”Cererea și oferta din piață, precum și inflația ridicată, au contribuit la creșterea dobânzilor sub un an. Faptul că dobânzile la titlurile pe un an sunt mai mici decât cele pe șase luni ar putea arăta percepția pieței că BNR ar putea să scadă dobânda de politică monetară pe final de an”, spune Adrian Codirlașu.

Evoluția randamentelor la titlurile de stat arată că am putea avea chiar din prima parte a anului un ROBOR la 3 și 6 luni în creștere, undeva în jur de 6,53%. Fenomenul va determina desigur și o majorare a IRCC din luna septembrie 2025 încolo.

Cauzele creșterii ROBOR. Foamea de bani a statului și specularea diferențialului de dobândă dintre ROBOR și dobânda la titlurile de stat de către anumite categorii de investitori

Care sunt cauzele acestei majorări a dobânzii ROBOR, dobânda la care se împrumută băncile între ele din piața interbancară? În primul rând, foamea de bani a Guvernului, care a condus în ultimele luni la înjumătățirea lichidităților existente pe piața interbancară. Ministerul Finanțelor strânge banii din piață pentru a face față constrângerilor bugetare.

Pe de altă parte, situația actuală de pe piața banilor din România crează oportunități de arbitraj pentru anumite categorii de investitori. Aceasta înseamnă că anumite categorii de investitori, cum ar fi companii de hedging, bănci străine, sau  investitori instituționali, se împrumută de pe piața interbancară la nivelul ROBOR (mult inferior la data actuală față de dobânda oferită de MF la bondurile de stat) și plasează apoi în titluri de stat. Diferențialul de dobândă dintre cele două tipuri de investiții intră în buzunarul investitorilor.

Diferențialul de dobândă dintre titlurile de stat emise în România și bondurile externe

Fără o lege a bugetului, României îi era destul de greu să iasă pe piețele externe în început de ianuarie, așa cum o făcea până acum. Și totuși, Ministerul Finanțelor va ieși pe piețele externe deoarece necesarul de emisiuni de bonduri (totale, și intern și extern) este de peste 40 de miliarde de euro în 2025.

Până acum, pentru bondurile externe aveu următoarele dobânzi la euro: la cele pe 7 ani, cu scadență în 2032, randamentul este de 5,85%, pentru cele cu scadență în 2029, dobânzile la euro sunt de 5%. Iar la sfârșitul anului trecut, cotația bondurilor României în euro a depășit 6%.

În aceste condiții, cred că înțelegem de ce statul preferă împrumuturile interne, chiar și cele de tip Fidelis, dar nu poate renunța nici la cele externe.