New York, patrie şi cimitir al limbilor străine

„Dacă vrei să auzi cât mai multe limbi la New York este suficient să mergi la metrou. Linia numărul 7, care traversează oraşul de la Flushing (Queens) şi până în Times Square, în inima Manhattanului, te poartă într-o călătorie care face deliciul oricărui antropolog lingvistic”, scrie profesorul Mark Turin.

Acesta adaugă că, la fiecare oprire a metroului, poţi coborî într-un univers lingvistic diferit – coreean, chinezesc, spaniol, nepalez sau gujarati. Şi nu doar limbile vorbite în diferitele zonele ale oraşului sunt imaginea diferenţelor culturale, ci şi detalii precum panourile de avertizare de pe străzi şi semnele de circulaţie. Mai mult, la metrou, pancartele de informare a cetăţenilor şi de avertizare cu privire la măsurile de siguranţă ce se impun în subteran sunt scrise în şapte limbi diferite.

„Am descoperit, însă, că New York nu este numai un loc unde limbile trăiesc, ci şi multe dintre ele mor, ultimă destinaţie a unora dintre vorbitorii de limbi rare, care provin din regiuni ale lumii în pericol de dispariţie”, mai scrie Turin.

Potrivit UNESCO, dintre cele 6.500 de limbi înregistrate oficial la nivel mondial, mai mult de jumătate sunt în real pericol de dispariţie până la finalul secolului XXI. Şi, cu toate că primul gând al apărătorilor limbilor ar fi de a reloca populaţia locuitoare a văilor din Himalaya sau din ţinuturile înalte din Papua Noua Guinee, „limbile pot muri la fel de uşor sau chiar mai repede la etajul 26 al unui zgârie nori”.

Un raport recent al Biroului de Recensământului Statelor Unite arată că, în SUA, numărul persoanelor care vorbesc o altă limbă decât engleza a crescut cu 140% în ultimii 30 de ani, cu cel puţin 303 noi limbi înregistrate.

Iniţial casă a indigenilor lenape, ulterior cucerit de olandezi şi apoi de englezi, pentru ca, în cele din urmă să fie populat de valuri mari de migratori din toate colţurile lumii, oraşul american format din cinci mari cartiere principale – Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens şi Staten Island – este acum casă pentru toate limbile principale ale lumii, precum şi pentru cei câţiva vorbitori ai unor limbi ameninţate cu extincţia, printre care zaghawa sau livoniana, ca să amintim doar două dintre cele peste 800 de limbi minore despre care experţii consideră că sunt vorbite în New York.

„Sunt comunităţi ale căror limbi au dispărut cu desăvârşire în ţara lor natală. De exemplu, „Gottscheer” este o comunitate de oameni de origine germanică, provenită din Slovenia, care a fost complet izolată de restul populaţiei germanice”, spune profesorul Daniel Kaufman, care, alături de Juliette Blevins şi Bob Holman, a fondat la New York Alianţa Limbilor pe cale de dispariţie. „Au fost înconjuraţi timp de sute de ani de vorbitori de limbi slavice, aşa că ei chiar au propria variantă a limbii, ce nu poate fi în niciun fel înţeleasă de către vorbitorii de limbă germană”, a adăugat acesta.

Aşa se facă că ultimii vorbitori „gottscheer” au ajuns în Queens, unde s-au stabilit, şi odată cu ei va pieri şi acea limbă rară pe care o vorbesc.

Potrivit UNESCO există mai multe etape prin care o limbă ajunge să fie pe cale de dispariţie: vulnerabilitatea – majoritatea copiilor vorbesc respectiva limbă, dar numai în anumite contexte, cum ar fi doar în familie -, punerea în pericol în context social – copiii nu mai învaţă limba respectivă ca pe o „limbă maternă” -, periclitarea severă – limba este vorbită numai de către persoanele în vârstă, în timp ce membrii generaţiilor-părinţi doar o înţeleg, fără a o vorbi între ei sau cu copiii -, periclitarea critică – cei mai tineri vorbitori ai limbii respective sunt de vârsta a treia -, extincţia – nu mai există niciun vorbitor al limbii respective.