NFT-urile, între investiţiile „la modă” şi pericolul din mediul online – analiză Eset
Experţii în securitate cibernetică ai Eset au explicat, pe larg, într-un material postat pe blogul din România al companiei, ce înseamnă NFT, ce forme de câştig îi pot aduce celui care deţine un astfel de token şi, mai ales, cum trebuie să ne ferim de pericolele din spaţiul cibernetic când vine vorba despre tranzacţionare, scrie Agerpres.
Potrivit sursei citate, token-urile nefungibile sau NFT-urile sunt instrumente unice stocate pe un blockchain, o formă de registru digital, şi nu pot fi modificate sau înlocuite cu un alt token.
„NFT-urile sunt unice, ca o carte de tranzacţionare unică, şi sunt tranzacţionate între utilizatori pe un blockchain public. Printre tipurile obişnuite de NFT-uri se numără fişierele digitale, precum lucrările de artă şi înregistrările video sau audio, dar ele pot reprezenta mult mai mult de atât. Operele de artă tradiţionale, precum picturile, sunt valoroase tocmai pentru că sunt unice, în timp ce fişierele digitale pot fi duplicate uşor şi la nesfârşit. Acest lucru este valabil şi pentru NFT-uri (ele oferă doar dovada proprietăţii), iar diferenţa este că prin NFT-uri lucrările de artă pot fi ‘tokenizate’ pentru a crea un certificat digital de proprietate care poate fi apoi cumpărat şi vândut. Spre exemplu, cu marketingul potrivit, un GIF poate ajunge să coste sute de mii de dolari. Majoritatea NFT-urilor vor fi vândute iniţial pentru câţiva bănuţi, dar unele pot ajunge să valoreze sume extrem de mari. Cel mai scump NFT de până acum este un colaj digital de imagini care s-a vândut cu aproape 70 de milioane de dolari anul trecut”, explică specialistul Eset, Jack Moore.
Cu toate acestea, asemenea câştiguri nu pot fi în niciun caz garantate.
„De obicei, fondatorii platformelor utilizate pentru NFT-uri sunt adevăraţii câştigători. Marketplace-uri precum OpenSea (care este ca eBay-ul lumii NFT) au explodat în popularitate şi, în ciuda interesului aparent în scădere pentru NFT-uri ca obiecte de colecţie digitale, mulţi cred însă că piaţa va creşte exponenţial în următorul deceniu”, notează expertul.
Concret, în mediul online, un risc permanent este criminalitatea cibernetică, iar hackerii se pot adapta rapid la o tehnologie sau o tendinţă nouă, înainte ca publicul să fie pe deplin educat şi conştient de ceea ce implică această nouă direcţie.
„Deoarece vânzările NFT se fac în mediul virtual, acestea nu sunt supuse reglementărilor şi tot marketingul se face prin intermediul reţelelor sociale. Astfel, este uşor să fiţi înşelat sau cel puţin să daţi de escroci care încearcă să profite. Comunităţile populare de NFT-uri obişnuiesc să angajeze influenceri şi celebrităţi pentru a le promova activele, ceea ce face dificil să puteţi deosebi care dintre acestea sunt de fapt false. Dacă sunteţi atraşi să cumpăraţi NFT-uri, trebuie să ştiţi că mai întâi aveţi nevoie de un portofel de criptomonede sau de un cont de cryptocurrency exchange, precum Binance sau Coinbase – majoritatea marketplace-urilor folosesc în prezent blockchain-ul Ethereum pentru a-şi alimenta tranzacţiile. Apoi, tot ceea ce trebuie să faceţi este să alegeţi marketplace-ul de la care doriţi să cumpăraţi un NFT şi să alegeţi din el un articol care vă place. Majoritatea marketplace-urilor au un sistem de licitaţie configurat, în care va trebui să licitaţi pentru NFT-ul dorit, dar uneori va exista un preţ de ‘cumpără acum’, din nou, similar cu eBay”, menţionează sursa citată.
Conform estimărilor, deşi piaţa NFT este una speculativă, condusă de sentimentul indus de penurie şi de frica de a fi lăsat pe afară, viitorul acestor instrumente se anunţă interesant, „pentru că NFT-urile ar putea reprezenta cadrul unei noi economii digitale, cel puţin conform susţinătorilor NFT”.
„Contractele inteligente care alimentează NFT-urile sunt codificate pe blockchain, ceea ce înseamnă că oamenii pot avea încredere atunci când cumpără un NFT. Gândiţi-vă la arta digitală. În viitorul apropiat, artiştii ar putea avea un control mai bun asupra propriei opere de artă şi ar putea să-şi vândă arta în formă digitală, ceea ce îi va ajuta să îşi gestioneze şi să-şi vândă lucrările foarte uşor, la preţul pe care îl consideră corect. Pe de altă parte, taxele din spaţiul NFT pot depăşi adesea rentabilitatea, aşa că un prim sfat ar fi să ne uităm în profunzime la comisioanele implicate, deoarece acestea sunt adesea greu de înţeles sau chiar induc în eroare. Veţi fi taxat pentru cumpărarea criptomonedei iniţiale (dacă nu deţineţi deja unele), pentru schimbul de monede, pentru listarea NFT şi apoi, de asemenea, pentru achiziţionarea uneia”, se menţionează pe blogul Eset din România.
NFT-urile pot fi orice, de la un fişier media scurt, un PNG, un GIF sau chiar un tweet şi sunt vândute pentru orice este dispus cineva să plătească pentru acestea.
„Este posibil ca taxele pentru a plasa un NFT online să vă depăşească potenţialele profituri, astfel că ele trebuie luate în considerare cu atenţie. Există comisioane pe care trebuie să le suportaţi de fiecare dată când schimbaţi banii şi acest lucru trebuie făcut de cel puţin două ori. Aceste taxe apar atunci când schimbaţi din moneda dvs. într-o monedă digitală, dar apoi aceasta trebuie să fie transformată în ETH. Trebuie apoi să plătiţi pentru a vă putea plasa NFT-ul într-o licitaţie, dar va trebui să plătiţi şi taxe pentru mineri pentru a acoperi acest schimb. Cu toate acestea, mi-am plasat GIF-ul online şi am făcut pasul sperând că va fi un succes. Prin tot acest proces, voiam să testez fireşte procedura nu să câştig efectiv bani. Partea interesantă a experimentului este că de fapt am reuşit să-mi vând NFT-ul creat. Când am primit e-mailul care îmi confirma că s-a vândut, am fost încântat şi nerăbdător să aflu cât mai repede pentru ce preţ s-a tranzacţionat. Ei bine, pentru doar cu 2 dolari. Partea amuzantă e că am cheltuit peste 20 de dolari, incluzând taxele, pentru a-mi crea NFT-ul şi pentru a face acest experiment”, povesteşte Moore.
În acest plan îşi fac apariţia, însă, infractorii cibernetici care urmăresc tendinţele şi nu sunt niciodată prea departe de noile tehnologii şi caută orice oportunitate pentru a-i înşela pe oameni.
Printre cele mai frecvente escrocherii cu NFT-uri se află phishing-ul (prin e-mail sau prin mesaje Twitter) sau schema de tip „Pump-and-dump” – un termen care se referă la momentul în care un grup de oameni cumpără o mulţime de tokenuri sau valută şi cresc astfel în mod artificial cererea.
Conform statisticilor oficiale, piaţa NFT-urilor a început să crească în anul 2020, când s-a înregistrat un salt de peste 300%, faţă de anul 2019. Cu toate acestea, până în prima săptămână din luna mai 2022, vânzarea acestor tokenuri a scăzut cu 92%, de la nivelul maxim de 225.000 pe care îl aveau în septembrie 2021, până la minimul de 19.000.
Numărul portofelelor virtuale active a scăzut cu aproximativ 88%, de la 119.000 (în noiembrie 2021) la aproximativ 14.000 (în mai 2022).