„Mai simplu este să vă spun cu câte bănci nu mai suntem în proces. Este una singură. Una care a renunţat la acţiuni şi a solicitat consiliere în temeiul HG 700. Cu una”, a declarat Nica, întrebat cu câte bănci se află ANPC în proces, într-o discuţie despre implementarea a două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte.
Potrivit preşedintelui ANPC, banca respectivă a cerut începerea unei proceduri de consiliere cu Autoritatea.
„O singură bancă dintre cele care erau mult hulite, care este în reorganizare, nu o să-i dau numele, şi a cerut consiliere cu o echipă de profesionişti ca să-şi remedieze toate aspectele. Şi am spus, domnule, ca un semn de bună credinţă, renunţi la toate acţiunile. Renunţi la toate acţiunile, stăm de vorbă. Dacă nu, suntem în proces, ne vedem în instanţă. Deal! Şi din momentul ăla, la fiecare mişcare ne trimit inclusiv modelul de contract, să îl analizăm, să le dăm un punct de vedere”, a spus Nica.
Acesta i-a cerut preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor să convingă şi alte bănci să înceapă o astfel de procedură.
„L-am rugat pe dl. Gheţea să mai convingă, că e mai bine aşa: ex-ante decât ex-post”.
Despre legea 193/2000
De la 1 octombrie au intrat în vigoare două noi articole la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, implementare a Directivei 93/13/CCE.
Potrivit celor două articole (12 şi 13), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor(ANPC) sau asociaţiile pentru protecţia consumatorilor pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune ce conţin clauze abuzive. Instanţa poate să dispună încetarea folosirii acestor clauze, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. De efectele unei decizii favorabile ale instanţei ar urma să beneficieze toţi consumatorii afectaţi de practicile abuzive, fără ca aceştia să trebuiască să iniţieze acţiuni separate.
Legiuitorul român introduce astfel în legislaţie prevederile articolului 7 din Directiva numită mai sus, care spune că statele membre trebuie să aibă mijloace adecvate şi eficace pentru a preveni utilizarea în contiuare a clauzelor abuzive.
Băncile se consideră cele mai afectate
Sectorul care s-a arătat cel mai afectat de problema clauzelor abuzive este cel bancar. Băncile au avut în ultimii ani mii de procese pe clauze abuzive, însă efectele litigiilor pierdute au fost doar la nivelul contractelor atacate şi nu la nivelul întregului portofoliu de contracte preformulate.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a acuzat pierderi de peste 600 de milioane de euro pe an, suferinţa financiară fiind pricinuită din eliminarea clauzelor din contractele de credit considerate abuzive de către unele instanţe.
Apoi, un studiu de impact realizat de Banca Naţională a României, care a făcut lobby pentru sistemul bancar pe lângă guvern, a reliefat pierderi totale de până la 4,7 miliarde de lei. Estimtările băncilor, transmie către BNR, arată pierderi de până la 21,2 miliarde de lei, dacă deciziile instanţelor sunt dintre cele mai dure, precum eliminarea unor clauze referitoare la comisioane sau dobânzi, precum şi dacă deciziile sunt retroactive.