Nici pandemia de Covid-19 nu a convins ANPC să verifice magazinele de haine vechi. Instituţia nu a făcut niciun control la ele în 2020 – analiză

Concluzii

În România e legal să vinzi pantofi, haine, lenjerie de pat, lenjerie intimă uzate şi înainte de pandemia de Covid-19, şi acum.

ANPC nu a considerat până acum necesar să controleze vreun magazin care vinde textile uzate. Zero controle au făcut comisarii ANPC la magazinele care vând haine uzate în anii 2020 şi în 2019, au spus pentru Economica.net oficialii instituţiei, la peste patru luni de când le-am cerut, în mod insistent, să onoreze solicitarea publicaţiei noastre.
Prin urmare, instituţia statului responsabilă cu protecţia consumatorului nu consideră oportun să afle câte dintre aceste magazine vând textile care au fost dezinfectate în prealabil şi care nu prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor.

ANPC s-a rezumat să ne prezinte, într-o expunere amplă pe care o puteţi studia în continuare, ce reguli ar trebui să respecte importatorii şi firmele care vând cu amănuntul textile vechi.

ANPC, pentru Economica.net: „De la 1 ianuarie 2007 a fost abrogată Hotărârea de Guvern nr. 329/2001 care interzicea comercializarea unor produse de îmbrăcăminte, încălţăminte sau jucării second-hand. Astfel, acum se poate comercializa, fără restricţii, şi lenjerie intimă, încălţăminte sau îmbrăcăminte pentru copiii de până la trei ani, precum şi jucăriile destinate aceleiaşi categorii de vârstă”.

„Persoanele care cumpară şi folosesc produse second hand, fără igienizare în prealabil, riscă, în special, apariția unor infecții. Poate fi vorba, în cazul lenjeriei intime, prosoapelor sau lenjeriei de pat, de infecții parazitare (scabie/râie, păduchi), infecții bacteriene (stafilococi – chiar tulpini rezistente MRSA), infecții fungice – „ciuperci” (dermatofiți, candida) sau infecții virale (molluscum, veruci). Prin lenjeria intimă neigienizată se poate produce și contaminarea cu boli cu transmitere sexuală (candida, gonoree). Pantofii (second hand n. red.) prezintă, de asemenea, riscul infectarii mai ales cu fungi (dermatofiți) și virusuri (veruci)”, a spus pentru Economica.net Doina Tăbăcilă, medic primar dermatologie care activează în reţeaua privată de sănătate Medicover.

Context

România îmbrăcată „de la 1 leu”, cu haine şi lenjerie vechi, de la care statul întoarce, impasibil, privirea.

Micile oraşe sunt împânzite de magazine care vând haine, prosoape, lenjerii de pat, lenjerie intimă şi încălţăminte, toate uzate.
Marfa provine, de regulă, din Germania, Marea Britanie ori ţările scandinave, iar preţurile diferă în funcţie de gradul de uzură al produselor.
În multe dintre magazinele din sudul ţării, de exemplu, preţurile practicate scad gradual pe parcursul unei săptămâni.
În general, în magazinele din sudul ţării, un lot nou de haine purtate se vinde, se epuizează, în cursul unei săptămâni. În prima zi, magazinele practică cele mai mari preţuri pentru marfa veche, pe care tocmai au pus-o la vânzare. Dar chiar şi aşa, preţurile sunt semnificativ mai mici decât în magazinele de textile noi.

Haine vechi la bucată sau la kilogram

În magazinele din sudul ţării, în jur de 25 de lei costă, în prima zi de vânzare din lotul nou, adus din ţările către care unii dintre noi privesc cu jind, o pereche de pantaloni, o bluză sau un palton, toate purtate. Acest tarif scade gradual pe parcursul unei săptămâni şi ajunge, de regulă, la 1 leu sau 2 lei indiferent de tipul produsului cumpărat.
Alte magazine preferă să vândă marfa veche la kilogram. Şi acestea scad gradual preţurile practicate pentru un kilogram de haine, pe parcursul unei săptămâni.
După epuizarea lotului nou, magazinele reiau, săptămânal, ciclul antemenţionat.

Preţuri mici, produse de calitate, de „marcă”, din Occident, motivele invocate de mulţi dintre clienţii acestor magazine, cu care Economica.net a vorbit.

Economica.net a discutat cu vânzătorii şi clienţii mai multor magazine din sudul ţării ca să aflăm ce-i motivează pe oameni să cumpere textile vechi. Fără să avem pretenţia unui studiu reprezentativ la nivel naţional, am aflat că cei mai mulţi cumpărători invocă preţurile mici, calitatea şi celebritatea etichetei hainei cumpărate.

Economica.net a identificat trei profiluri de clienţi, fiecare cu motivaţii distincte.

Prima tipologie: oameni cu venituri mici, care nu îşi permit corespondentul nou al hainei cumpărate “de la second”. Însă, contrar simţului comun, aceştia nu sunt singurii clienţi fideli ai acestor magazine.

Funcţionari publici, avocaţi, profesori, doctori se numără şi ei printre clienţii acestor magazine. Pe aceştia nu-i motivează preţul mic, ci caută îndeosebi produse inedite, de calitate, pe care nu le găsesc în magazinele de haine noi din proximitate.

În ultimii ani, magazinele SH au atras şi au fidelizat un profil nou de clienţi: tineri care caută doar haine „marcă”, cât mai noi.
Pe lângă magazinele fizice, în ultimii ani au apărut pe piaţă şi magazine online de textile purtate, dar şi magazine SH cu produse de lux.

Valoarea acestei industrii, o necunoscută

Nu putem şti câte firme din ţara noastră fac bani din această afacere. Pe de o parte, unele dintre ele au CAEN principal “comerţ cu amănuntul al bunurilor de ocazie, vândute prin magazine”. Însă, sub cupola acestui CAEN, avem, pe lângă societăţile care operează depozite şi magazine de haine vechi, şi firme care vând de la utilaje uzate, pc-uri, obiecte de uz casnic, anticariate, maşini second hand, dar şi aur.

• În total, avem, la nivel naţional, sub 3.600 de firme în funcţiune, înregistrate la ONRC având CAEN principal „comerţ cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute în magazine”. Numărul lor a crescut cu peste 59% într-un an, reiese din datele obţinute de Economica.net de la ONRC.
• În 2019 firmele în funcţiune, care au CAEN-ul principal antemenţionat, au rulat afaceri nete de peste 567 milioane de lei, potrivit analizei Economica.net pe baza datelor primite de la ONRC.

Pe de altă parte, o parte dintre afacerile cu textile uzate operează sub unul dintre CAEN-urile principale: „comerţ cu ridicata nespecializat”, “comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”, “comerţ cu ridicata al produselor textile”.

Când nu îi pasă, statul ne spune doar cum ar trebui să fie.

Iată răspunsurile primite de Economica.net de la ANPC, la patru luni şi jumătate de la data la care am solicitat, în repetate rânduri, onorarea solicitării noastre:

Economica.net: Sunt legale importul şi vânzarea cu amănuntul a lenjeriei intime second hand în România? Ce acte normative reglementeaza aceste activităţi?

ANPC: Da, sunt legale.
Hotărârea nr. 163/2007 nu diferenţiază articolele de îmbrăcăminte purtată de articolele de lenjeria intima purtată. Conform art 2 (1) “se admit introducerea pe piaţă, comercializarea şi distribuirea gratuită a articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată şi a articolelor textile purtate sau uzate numai dacă acestea au fost supuse operaţiunilor de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie efectuate de persoane fizice sau juridice specializate în domeniu şi sunt însoţite de un document, distinct pentru fiecare lot, care certifică efectuarea operaţiunilor anterior menţionate”.

Economica.net Sunt legale importul şi vânzarea cu amănuntul a hainelor second hand şi a încălţămintei uzate în România?
ANPC: Da, sunt legale şi actele normative sunt prezentate la răspunsul de la prima întrebare.

Economica.net: Ce criterii şi reguli trebuie să respecte importatorii şi ce criterii trebuie sa respecte magazinele care vând cu amănuntul haine şi încălţăminte second hand, înainte de a le pune la vânzare?

ANPC: Hotărârea nr. 163/2007 privind introducerea pe piaţă, comercializarea şi distribuirea gratuită a articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată şi a articolelor textile purtate sau uzate prevede la art.2:
Art. 2. – (1) Se admit introducerea pe piaţă, comercializarea şi distribuirea gratuită a articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată şi a articolelor textile purtate sau uzate numai dacă acestea au fost supuse operaţiunilor de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie efectuate de persoane fizice sau juridice specializate în domeniu şi sunt însoţite de un document, distinct pentru fiecare lot, care certifică efectuarea operaţiunilor anterior menţionate.

(2) Documentul prevăzut la alin. (1) trebuie să conţină:

a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice care a efectuat operaţiunile de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie;
b) tipul operaţiunilor prevăzute la alin. (1) şi data efectuării acestora;
c) denumirea comercială a produselor biocide utilizate la operaţiunile prevăzute la alin. (1).
În plus, marfa second-hand are acelaşi regim de verificare ca şi hainele noi din magazine.

Economica.net Ce instituţii au atribuţii să verifice dacă lenjeria intimă second hand, hainele şi încălţămintea, vândute în magazinele de haine second hand din ţara noastră, nu prezintă risc de îmbolnăvire pentru cumpărători?

ANPC: De la 1 ianuarie 2007 a fost abrogată Hotărârea de Guvern nr. 329/2001 care interzicea comercializarea unor produse de îmbrăcăminte, încălţăminte sau jucării second-hand. Astfel, acum se poate comercializa, fără restricţii, şi lenjerie intimă, încălţăminte sau îmbrăcăminte pentru copiii de până la 3 ani, precum şi jucăriile destinate aceleiaşi categorii de vârstă. Instituţiile cu atribuţii de verificare a articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată şi a articolelor textile purtate sau uzate sunt ANPC şi Garda de mediu, conform Hotărârii nr. 163/2007.

Economica.net: Concret, vă rog să îmi detaliaţi procedura de verificare a siguranţei din punct de vedere sanitar pentru utilizatori, a hainelor, lenjeriei intime şi încălţămintei second hand.

ANPC: În acţiunea de verificare a punerii pe piaţă şi a comercializării produselor second hand, în baza HG 163/2007, se controlează dacă:
– au fost supuse operaţiunilor de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie efectuate de persoane fizice sau juridice specializate în domeniu, solicitând documentul prevăzut la art. 2, alin. (2) din HG 163/2007. În cazul în care articolele second hand nu respectă prevederile art. 2, sunt considerate produse periculoase şi se retrag de pe piaţă, conform Legii nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor (art.4, alin.(1) din HG 163/2007) .
– este respectat art. 3 din HG 163/2007 “Articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată şi articolelor textile purtate sau uzate reglementate de prezenta hotărâre le sunt aplicabile Hotărârii nr. 699/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1.007/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 septembrie 2011 privind denumirile fibrelor textile şi etichetarea corespunzătoare şi marcarea compoziţiei fibroase a produselor textile”, respectiv daca produsele textile second hand sunt corespunzător etichetate.
– se respectă obligativitatea de realizare a sortării lunare (operatorii economici care introduc pe piaţă, comercializează şi distribuie gratuit articole de îmbrăcăminte şi articole textile purtate sau uzate sunt obligaţi să realizeze sortarea lunară a acestora în funcţie de gradul de uzură; numai articolele de îmbracaminte şi textile purtate sau uzate care sunt reţinute în urma sortării mai pot fi comercializate sau distribuite gratuit – art. 5 alin 1 din HG 163/2007);
– se respectă obligativitatea de a ţine evidenţa lunară (operatorii economici care introduc pe piaţă, comercializează şi distribuie gratuit articole de îmbracaminte şi articole textile purtate sau uzate sunt obligaţi să ţină o evidenţă lunară scrisă a intrărilor şi ieşirilor acestora – art. 5 alin 3 din HG 163/2007).

Economica.net: Câte controale aţi făcut în 2019 şi câte în anul 2020 la magazinele de haine second hand?
ANPC: Nu au fost realizate controale pe acesta temă, în 2019 şi 2020.

Economica.net: Care sunt actele normative care reglementează condiţiile şi regulile pe care trebuie sa le respecte firmele care importă haine şi încălţăminte second hand, şi firmele care le vând cu amănuntul în magazine de profil?

ANPC: Hotărârea nr. 163/2007 privind introducerea pe piaţă, comercializarea şi distribuirea gratuită a articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată şi a articolelor textile purtate sau uzate;
Legea 245/2004 privind securitatea generala a produselor care se aplica si produselor, folosite sau recondiţionate, astfel, conform art 2 (a): “produs – orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în cadrul unei prestări de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, în condiţii previzibile, să fie utilizat de consumatori chiar dacă nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispoziţie în cadrul unei activităţi comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie că este în stare nouă, folosit sau recondiţionat”;
OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor – Conform art 1 alin 2 “prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi la comercializarea produselor folosite sau recondiţionate destinate consumatorilor”;
HG 699/2012 stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului UE 1007/2011 privind denumirea fibrelor textile şi etichetarea corespunzaătoare şi marcarea compoziţiei fibroase a produselor textile (art 3 din Hotărârea nr. 163/2007, care a fost abrogată şi înlocuită cu HG 669/2012).

Infecţiile la care se expun oamenii care poartă haine şi încălţăminte second hand, pe care nu le igienizează înainte

„Persoanele care cumpară şi folosesc produse second hand, fără igienizare în prealabil, riscă, în special, apariția unor infecții. Poate fi vorba, în cazul lenjeriei intime, prosoapelor sau lenjeriei de pat, de infecții parazitare (scabie/râie, păduchi), infecții bacteriene (stafilococi – chiar tulpini rezistente MRSA), infecții fungice – “ciuperci” (dermatofiți, candida) sau infecții virale (molluscum, veruci). Prin lenjeria intimă neigienizată se poate produce și contaminarea cu boli cu transmitere sexuală (candida, gonoree). Pantofii (second hand n. red.) prezintă, de asemenea, riscul infectarii mai ales cu fungi (dermatofiți) și virusuri (veruci)„, a spus pentru Economica.net dr. Doina Tăbăcilă, medic primar dermatologie care profesează în reţeaua privată de sănătate Medicover.

Copiii mici, vârstnicii, pacienţii cu boli cronici – cei mai expuşi îmbolnăvirii.

„Riscul apariției infecțiilor este mai mare la copiii mici, care nu au imunitatea complet dezvoltată, la persoanele în vârstă, la care apărarea organismului scade, la pacienții cu boli cronice precum diabet, boli imunologice, cancer sau cei care iau tratamente care scad imunitatea, la pacienți cu afecțiuni ale pielii unde bariera naturală de protectie nu funcționează optim (eczeme, psoriazis). Uneori aceste infecții pot agrava boli preexistente. De exemplu, o stafilococie (infecție cu stafilococ) extinsă poate decompensa un diabet”, a explicat pentru Economica.net medicul primar dermatolog Doina Tăbăcilă.

Cum trebuie igienizate textilele second hand ca să reducem considerabil riscul îmbolnăvirii

„Pentru a scădea semnificativ riscul producerii unei infecții, obiectele second-hand trebuie bine igienizate înainte de purtare, folosire. Lenjeria intimă, prosoapele sau lenjeriile de pat se recomandă să fie spălate la temperatură mare, folosind produse dezinfectante pe bază de clor. Ajută mult uscarea acestora în uscător, la temperatură înaltă sau în bătaia soarelui în aer liber și călcarea ulterioară cu fierul de călcat. Pentru scabie, de exemplu, dacă sunt haine care nu pot fi spălate la temperatură mare, acestea pot fi ținute câteva zile într-un sac închis ermetic în care s-a pulverizat și puțin insecticid, ele fiind spălate apoi la temperatură mai mică. Pantofii e bine să fie ținuți la aer, dați cu soluții antimicotice/ dezinfectante, chiar și formol”, a mai spus pentru pentru Economica.net medicul primar dermatolog Doina Tăbăcilă.