Luna mai, care tocmai s-a încheiat și în care am avut precipitații semnificative, nu a adus o ieftinire substanțială a prețurilor la energia electrică în piața spot, așa cum ar fi fost de așteptat. Tradițional, în această lună, ca și în precedenta, pe fondul abundenței apei, care conduce în general la o hidraulicitate crescută, prețurile în piața de energie au o tendință de scădere.
Și, într-adevăr, Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate al țării, a mers cu turbinele turate “bine”, în câteva rânduri și la puteri orare de peste 4.000 MW. Au fost momente când energia hidro a asigurat peste două treimi din consumul țării și am și exportat și, în plus, au fost și multe momente cu vânt puternic, deci și componenta de energie eoliană s-a văzut în piață. Singurul minus a fost absența, pentru două treimi din lună, a unui reactor de la Cernavodă, oprit planificat.
Însă datele agregate pe luna mai referitoare la evoluția prețului spot – prețul de închidere al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) arată că energia tranzacționată pe piața de la București tot scumpă a fost.
Prețul mediu al PZU a fost, în mai 2021, de 289 de lei/MWh. Mai întâi vă prezentăm o evoluție a prețurilor în primele cinci luni ale anului
Ce se poate observa
Într-adevăr, în mai prețul a scăzut puțin față de media lunii aprilie (cu 20 de lei/MWh), dar este dublu și jumătate față de prețul din luna mai a anului trecut. Percepția trebuie ponderată și de faptul că în mai 2020 țara era în lockdown din cauza pandemiei, cu efect reducerea consumului și a prețurilor.
Niciodată, în mai însă, nu a fost atins un astfel de preț spot al energiei pe piața de la București, în ultimii 10 ani si, probabil, nici mai devreme. Cel mai mare preț a fost chiar acum 10 ani, în 2011, 226 de lei/MWh.
Deși există într-adevăr efectul de bază generat de pandemie, media ponderată a primelor cinci luni arată foarte clar trendul: energia se scumpește constant și accelerat în România.
Media de preț a primelor cinci luni din 2021 este de 1,6 ori mai mare decât media primelor cinci luni din 2020. De reținut și că, după primele patru luni din acest an, deci la final de aprilie 2021, media de preț a anului în curs era mai mare de 1,5 ori decât media de preț a primelor patru luni din 2020. La fel, niciodată nu s-a înregistrat un preț mediu atât de mare al primelor cinci luni în ultimii zece ani la care ne-am uitat noi. Cel mai mare a fost în 2019, 235 de lei/MWh.
Prea puțină energie în piață
Cauza principală a acestei creșteri masive de preț este lipsa tot mai acută a capacităților noi de generare. În ultimii doi ani, România a fost importator net de energie electrică, iar situația se va acutiza, pe măsură ce vechile centrale pe cărbune ies din piață și nu apare nimic în loc. Proiectele de centrale de bază mult așteptate (mai ales noua centrală a Romgaz de la Iernut, a cărei punere în funcțiune se tot amână) întârzie să apară, iar în regenerabil nu s-a instalat în ultimii trei ani niciun MW nou, în condițiile în care reglementările din ultimii ani nu au favorizat dezvoltarea lor.
În aceste condiții, nu există practic energie suficientă, și de aceea prețurile tot cresc, inclusiv pe fondul unei tendințe la nivel european. Tot ce se scoate la vânzare pe piețele forward se cumpără imediat, la prețuri din ce în ce mai mari, după cum am scris deja aici:
Presiune pe facturi, inclusiv cele ale populației. Scumpiri de la 1 iulie
Consumatorii încep să resimtă efectele situației creșterii prețurilor în piață, în condițiile în care nu cresc doar prețurile spot – le folosim aici pentru că sunt mai transparente și mai ușor de comaparat. PZU este o piață spot, într-adevăr, dar cota acestei piețe este mare raportată la consumul național (tranzacțiile de vânzarea și cumpărare din PZU înseamnă cam 40% din consum) iar prețurile au crescut și pe celelalte platforme de tranzacționare cu livrare la termen.
Și creșteri de prețuri se anunță deja, pentru că furnizorii nu pot ține nemișcat prețul la consumator în condițiile în care ei cumpără energia din piață mult mai scump. Astfel de la 1 iulie, cresc cu până la 7,5% prețurile finale pentru energia electrică în regim de serviciu universal, adică prețurile care sunt plătite de populația care nu a ales nimic de la momentul liberalizării încoace, adică încă majoritatea clienților casnici. Noile prețuri pentru fiecare zonă de rețea, pe care le veți plăti către Enel, Electrica, CEZ și E.On, le puteți vedea în acest text: