Ieri, ora 12.30, diagrama Transelectrica cu structura producţiei de electricitate pe surse de producţie arăta un neverosimil -0,04% în eolian, de unde acest sector ne obişnuise cu producţii medii zilnice de peste 1.000 de MW, între 15 şi 20% din total producţie. Teoretic, nicio turbină din miile instalate în ţară nu se învârtea. Practic, după cum explică Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional, sunt „vreo câteva morişti care se învârt, pe la Galaţi, dar consumurile tehnologice proprii însumate ale eolienelor ce stau sunt mai mari decât ceea ce produc cele operaţionale, astfel că dă cu minus”.
Pierderea „eolienilor”, bucuria termocentralelor pe cărbune. Ponderea centralelor ce funcţionează cu această resursă a urcat spre 40% din total, de la 25-30%, iar curentul produs de acestea se vinde pe bursă la preţuri foarte mari. Astfel, dacă în zilele cu vânt preţul de pe Piaţa Zilei Următoare ajunge şi la 10-15 lei/MWh, acum pe PZU se fac tranzacţii la 230, chiar şi 350 de lei/MWh. “Am vorbit cu cei de la Complexul Energetic Hunedoara şi spuneau că sunt nişte zile foarte bune pentru ei. Îşi mai scot pârleala”, arată Lohan. De altfel, directorul Complexului Energetic Oltenia Laurenţiu Ciurel a precizat, tot ieri, că prima jumătate a acestei luni a fost cea mai bună perioadă din istoria companiei pe care o conduce. „Am avut o primă jumătate de lună foarte bună, a fost conjuncturală, în sensul că am putut să arătăm că încă nu se poate fără cărbune”, a arătat acesta.
În zilele cu vânt şi soare, când miile de MW din eolian şi solar produc din plin, termoncentralele pe cărbune şi gaz sunt aproape scoase din piaţă pentru că nu-şi pot permite să vândă la preţurile la care o fac companiile din domeniul energiei regenerabile.
„Eolienii” pot, teoretic, să-şi dea energia şi pe gratis întrucât ei fac profit doar din subvenţia pe care o primesc de la toţi consumatorii de energie electrică din România prin sistemul certificatelor verzi.
Din primăvara acestui an şi până în prezent, preţul energiei de pe bursă ascăzut cu circa 30% datorită aportului masiv de energie ieftină de la „eolieni” şi ”fotovoltaici”. Însă, din această cauză termocentralele nu au reuşit să-şi vândă decât ocazional energia produsă, reuşind să supravieţuiască doar datorită cotei de energie pe care trebuie să o livreze pe piaţa reglementată a consumatorilor casnici. În toată această perioadă, doar în rare ocazii, precum ieri, complexurile energetice din Valea Jiului şi Oltenia au mers la capacitate. Conducerea acestor companii a fost nevoită, în repetate rânduri, să-şi trimită angajaţii în concediu fără plată.
Structura producţiei de energie electrică din România era ieri, la 12.30, astfel: 38% cărbune, 26% gaz, 18% hidro, 16% nuclear, restul fiind biomasă şi fotovoltaic.
Sectorul energiei regenerabile din România este subvenţionat prin sistemul certificatelor verzi de către toţi consumatorii de energie electrică. În factura dumneavoastră la curent este înscrisă suma cu care contribuiţi la dezvoltarea sectorului. În ţară sunt instalaţi circa 2.600 de MW eolieni şi circa 500 MW fotovoltaici.