În clasamentul RSF privind libertatea presei pe anul acesta, România se clasează pe locul 46, între Taiwan (45) şi Malta (47) cu o ‘situaţie satisfăcătoare’.
Libertatea presei cunoaşte o situaţie ‘dificilă’ sau ‘foarte gravă’ în 72 de ţări (din 180 examinate), între care China, Rusia, India, în aproape toate ţările din Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi America Centrală, precum şi în două treimi din ţările africane. Harta lumii creionată de RSF este invadată de roşu (‘dificil’) şi negru (‘foarte grav’).
Presa este liberă doar în 50 de ţări din America de Nord, Europa, Australia şi Africa de Sud, potrivit raportului.
Există ‘un risc mare de răsturnare’ a situaţiei în domeniul libertăţii presei, ‘în special în ţările democratice importante’, avertizează RSF.
‘Obsesia supravegherii şi nerespectarea secretului surselor trag în jos multe ţări considerate până mai ieri drept model: Statele Unite ale Americii (43, în scădere două locuri), Regatul Unit (40, în scădere două locuri), Chile (33, în scădere două locuri) sau Noua Zeelandă (13, în scădere opt locuri)’, indică raportul.
‘Venirea la putere a lui Donald Trump în SUA şi campania Brexit din Regatul Unit au oferit o cutie de rezonanţă pentru ‘media bashing’ şi ştirile false’, deplânge RSF. Şi ‘peste tot unde modelul omului forte şi autoritar a triumfat, libertatea presei a scăzut’.
Au regresat de asemenea Polonia (54), care ‘sugrumă financiar’ presa independentă de opoziţie, Ungaria (71) lui Viktor Orban sau Tanzania lui John Magufuli (83).
În Turcia (155, în scădere patru locuri), preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ‘trecut categoric în rândul regimurilor autoritare’ pentru a deveni ‘cea mai mare închisoare din lume pentru profesioniştii din mass-media’, denunţă RSF.
Rusia lui Vladimir Putin (148) rămâne, de asemenea, ancorată în partea de jos a clasamentului.
În Asia, Filipine (127) câştigă 11 poziţii datorită scăderii numărului de jurnalişti ucişi în 2016, dar, estimează RSF, insultele şi ameninţările împotriva presei proferate de preşedintele Rodrigo Duterte sugerează ce este mai rău.
‘Virajul democraţiilor este ameţitor’, comentează Christophe Deloire, secretar general al RSF.
Şase din zece ţări au înregistrat o înrăutăţire a situaţiei.
La fel ca anul trecut, pe primele locuri în clasament se află ţările scandinave (Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca), iar pe ultimele Eritreea şi Coreea de Nord ‘unde să asculţi un post de radio din străinătate poate duce direct în lagărul de concentrare’.
Printre cele 25 de ţări unde presa este cel mai atacată – potrivit RSF – figurează Egipt şi Bahrein, ‘închisori cu jurnalişti’ în Turkmenistan (178), fostă republică sovietică din Asia Centrală, ‘una din dictaturile cele mai închise din lume’ şi Siria (177), ţara cea mai periculoasă pentru jurnalişti. Aceştia sunt de asemenea ameninţaţi în Uzbekistan, Azerbaidjan, Vietnam, Laos, Cuba, Sudan şi în Guineea Ecuatorială.
RSF denunţă cazul mai multor ţări din Orientul Mijlociu, precum Iranul (165), care încarcerează jurnaliştii ‘cu zecile’ şi îi condamnă la biciuire, o pedeapsă practicată şi în Arabia Saudită (poziţia 168), cum a fost cazul bloggerului Raif Badawi, condamnat de asemenea la zece ani de închisoare.
Franţa a trecut de pe locul 45 (în 2016) pe 39, dar RSF relevă un ‘climat violent şi dăunător’ cu atacuri verbale la adresa ‘mass-media mincinoase’ în timpul campaniei prezidenţiale, când a devenit normal ca jurnaliştii să fie insultaţi, apostrofaţi şi fluieraţi la mitinguri.