Niciuna din ţările ECE nu se mai grăbeşte să adere la euro, după lecţia greacă. Românii ar renunţa la leu cel mai uşor

14 07. 2015
100_lei_100_euro_bani_100_62591400

Ţările ECE sunt tot mai puţin dispuse să renunţe la armele pe care le oferă existenţa unei monede proprii. Printre cele mai importante atuuri se numără forţa băncii centrale de  a influenta decisiv valoarea monedei prin mărime dobânzii şi prin operaţiunile valutare.

Cel mai recent eurobarometru spune că românii sunt în proporţie de 65% în favoarea adoptării monedei europene, peste media europeană de 56%. Nimeni din ECE nu mai vrea, totuşi, să intre prea curând în Euroland, după lecţia de duritate a UE faţă de greci, potrivit evaluării analiştilor de la Erste Group Research.

Grecilor le-au lipsit tocmai armele numite mai sus, chiar dacă în cazul lor nu i-ar fi ajutat prea mult.

Dorinţele majorităţii românilor nu implică plasarea României pe o traiectorie a adoptării rapide a monedei europene, căci nu se împacă cu performanţele economiei României. „Progresele făcute pentru a atinge convergenţa reală cu criteriile de aderare au fost limitate în ultimii ani”, remarcă Erste Group Research.

În acest sens, austriecii invocă vederile prudente ale guvernatorului Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu, care, în contextul crizei Greciei a estimat că Leu va rămâne moneda României încă 10 ani de acum încolo.

Românii, slovenii şi slovacii sunt cei mai blânzi critici ai Uniunii Europene dintre cetăţenii ţărilor Europei Centrale şi de Est (ECE).

Ce se întîmplă în alte ţări

Veteranii apartenenţei la UE (din ţările ECE) au dezvoltat un euroscepticism tot mai accentuat.

În Ungaria, partidul de extremă dreapta Jobbik a devenit al doilea cel mai mare din Ungaria inclusiv pe seama euroscepticismului declarat. La rândul lui, partidul de guvernământ, Fidesz al controversatului om politic Viktor Orban, va livra maghiarilor argumente populiste pentru a nu rata alegerile. Euro nici nu este pe agendă, potrivit Erste Group Research.

Majoritatea polonezilor sunt împotriva adoptării euro, iar forţele politice nu se vor grăbi să-i contrazică.
Circa 80% dintre cehi sunt împotriva adoptării euro.

Pe de altă parte, în al doilea an de la aderarea ţării lor la UE, croaţii nu pot vedea beneficiile apartenenţei la Uniune, mai ales că situaţia economică este „relativ noroasă”. Încrederea în instituţiile europene este nezdruncinată, iar intensitatea retoricii anti – UE stagnează.