Niciuna din abordări nu este bună pentru consumatori sau pentru sănătatea economiei digitale din Europa și ambele încalcă, fără îndoială, legislația UE. De dragul tuturor europenilor, este timpul ca autoritățile din Bruxelles să țină cont de aceste tendințe. Cu o Europă din ce în ce mai conectată digital datorită COVID-19, UE nu trebuie să greșească strategia sa de infrastructură digitală.
Începând cu anii ‘80, Comisia Europeană a avut un interes activ în asigurarea concurenței reale în sectorul telecomunicațiilor. Sub egida legislației UE în domeniul concurenței și a cadrului de politici în domeniul telecomunicațiilor, monopolurile de stat au fost privatizate, noii concurenți au fost încurajați să investească pe piețele wireless, iar accesul retail la buclele locale și facilitățile esențiale de telecomunicații a fost mandatat pentru a permite noilor intrați un loc pe piața serviciilor prin cablu.
Vodafone și-a început activitatea în primii ani ai acestei noi ere, achiziționând cea de-a doua licență radio celulară din Marea Britanie, în 1982. Astăzi suntem cel mai mare operator de telefonie fixă și mobilă din Europa: prezent în 11 țări din UE, cu parteneriate în aproape toate celelalte. Vodafone este unul dintre puținii mari operatori pan-europeni rezultat din deschiderea reglementară a Europei către telecomunicații.
Acum, cerem doar oportunitatea de a continua să concurăm pe un teren corect și echitabil.
Revenirea la un model de monopol eșuat nu poate fi utilă nici pentru concurență, nici pentru investiții.
Portugalia și Cehia se îndreaptă în direcția opusă, dintr-un anumit punct de vedere. Fiecare țară încearcă să atragă un al patrulea nou operator pe piața lor wireless deja competitivă, cu trei jucători, oferindu-le acces preferențial la spectru și drepturi depline de a folosi rețelele fără fir ale operatorilor existenți, în timp ce noul participant se dezvoltă.
Oficialii, probabil, speră că un nou jucător va duce la o scădere a prețurilor pentru toată lumea. Dar adevărul este că aceste intervenții brutale de subvenționare încrucișată forțată asupra operatorilor și impunerea unui ajutor de stat prin preferințele de spectru ale guvernului, rareori se termină bine pentru cei implicați. Forțarea operatorilor existenți să ofere acces în roaming pe termen lung și deschis descurajează dezvoltarea reală – atât pentru noul participant, cât și pentru jucătorii existenți.
Comisia Europeană ar trebui să-și apere mai puternic prerogativele, împotriva unor astfel de încercări flagrante de abatere de la legislația UE.
Din orice punct am privi lucrurile, politica în domeniul concurenței și economia wireless sunt două mari povești de succes economic în integrarea europeană. Dar, în prea multe cazuri, părem predispuși să privim mai degrabă înapoi, decât să ne bazăm pe ceea ce a ajutat Europa să aibă un succes atât de important în epoca internetului.
Un cadru de politici publice care a încurajat concurența loială, în condiții echitabile, combinat cu crearea unui mediu ce încurajează investițiile, a contribuit la asigurarea unui peisaj vibrant și competitiv în cea mai mare parte a Europei. Revenirea la un monopol, așa cum amenință Italia, ar fi un pas uriaș înapoi. Dar, în aceeași măsură, forțarea operatorilor de pe piețele deja competitive să își subvenționeze concurenții este o politică proastă. Totul într-un moment în care industria suferă de profituri minime record, deși toată lumea are nevoie de infrastructura critică a telecomunicațiilor pentru a sprijini redresarea economiilor noastre și pentru a implementa 5G.
Europa trebuie să ia în serios reducerea decalajelor în creștere în materie de infrastructură digitală. Avansul semnificativ înregistrat de China și insistențele SUA în materie de 5G în UE ar trebui să îi preocupe pe liderii europeni.
Concurența loială, stimulentele pentru investiții și jucătorii de telecomunicații sănătoși vor oferi infrastructurii europene de telecomunicații rezistența și calitatea înaltă necesare pentru a sprijini ambițiile noastre digitale și succesul Europei.
Sursă foto: Shortpedia.