Nicolae Ciucă: ICSI Râmnicu Vâlcea a reușit producerea unor prototipuri de vehicule care funcționează pe bază de hidrogen

El a arătat că o economie sustenabilă nu se poate face fără finanţarea cercetării şi că este necesar ca, după realizarea unei invenţii, aceasta să fie pusă în practică şi să se treacă la producţie de serie.

„Am aprobat ieri, în şedinţa de guvern, strategia de cercetare şi inovare pentru perioada 2022-2027 şi am ţinut să vin şi să văd la faţa locului şi să discut cu personalul, care lucrează de foarte mulţi ani şi are o experienţă consistentă în domeniul cercetării, modul în care văd aplicabilitatea acestei strategii şi, în mod deosebit, partea de elaborare şi de conţinut a planului naţional de implementare a strategiei de cercetare şi inovare. Apreciez că este foarte important pentru noi toţi să conştientizăm că, dacă investim în cercetare, investim în dezvoltare, investim în tot ceea ce înseamnă efortul nostru, al tuturor, pentru a ne înscrie în această direcţie de dezvoltare, de modernizare, de consolidare economică şi în toate abordările noastre, discutăm despre o economie sustenabilă. O economie sustenabilă, aşa cum am înţeles eu, nu se poate face fără o cercetare sustenabilă, fără o cercetare care să fie finanţată, care să fie asigurată cu resurse de toate tipurile, dar mai ales cu resursă umană”, a afirmat Ciucă într-o conferinţă de presă.

Potrivit şefului Executivului, trebuie realizată conexiunea între cercetarea instituţională şi cercetarea care se desfăşoară în mediul privat.

„Sunt elemente pe care noi le-am prevăzut în strategie, şi anume partea aceea prin care, o dată obţinut un produs, o dată realizată o invenţie sau o inovare, să poată să fie implementată în practică, să treacă la produs de serie. Toate aceste chestiuni spuneam că le-am prevăzut în strategie, pentru că din discuţiile pe care le-am avut cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a reieşit foarte clar că există o neconcordanţă, o nealiniere între ceea ce se desfăşoară în cadrul instituţional, în cadrul instituţiilor, institutelor de cercetare şi ceea ce se desfăşoară în activitatea practică economică şi, în mod deosebit, în mediul privat. Ca atare, am înţeles foarte bine că avem nevoie de aici înainte să realizăm această conexiune între cercetarea instituţională şi cercetarea care se desfăşoară în mediu privat şi în mod deosebit partea de punere în producţie, pentru că, de fiecare dată, atunci când analizăm, constatăm că nu avem produse cu valoare adăugată mare. Valoarea adăugată mare se poate realiza prin implementarea în practică a cercetării şi inovării din instituţiile noastre de cercetare”, a adăugat Ciucă.

Premierul a menţionat că există la nivelul Guvernului un comitet interministerial care trebuie să coaguleze toate elementele din domeniul cercetării, adăugând că „este nevoie din ce în ce mai abitir ca partea antreprenorială să fie inclusă în toate aceste soluţii”.

El a precizat că deja există un apel de proiecte, prin care vor fi asiguraţi 150 de milioane de euro din PNRR, în privinţa capacităţilor de cercetare, inovare şi producere a hidrogenului verde.

„Legat de producerea de hidrogen, de ceea ce am văzut în secţia de hidrogen a institutului, este absolut impresionant ceea ce se realizează aici, este absolut impresionant faptul că s-a reuşit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcţionează pe bază de hidrogen şi sunt absolut dedicat să putem să continuăm sprijinul, astfel încât ceea ce s-a realizat până acum să poată să capete o dezvoltare şi să poată să intre în producţie de serie”, a spus premierul.

Prim-ministrul a subliniat că „deja în această toamnă există o primă activitate prin care un producător de autovehicule intenţionează să intre în colaborare, să discute şi să identifice modalitatea în care îşi vor pune în valoare produsele pe care le-au realizat până în acest moment”.

„Şi pentru că hidrogenul este folosit într-un ansamblu hibrid, am văzut că el alimentează pilele electrice, am putut să văd că aici există o secţie de dezvoltare baterii acumulatori. (…) Ca atare, pot spune că avem deja paşi importanţi care s-au făcut în cercetarea în domeniul hidrogenului şi al bateriilor, avem paşi importanţi care s-au făcut pentru realizarea unui prototip de autovehicul, care să funcţioneze pe bază de hidrogen. Ceea ce doresc să subliniez este că e datoria noastră ca de aici înainte să îi sprijinim să poată să îşi ducă proiectele la capăt, să poată să îşi ducă visul la bun sfârşit. Am spus visul, pentru că am înţeles de la domnul director, de la toţi membrii Institutului cu care am discutat astăzi, Institutul are o istorie foarte consistentă, Institutul a fost implicat încă de la început în tot ceea ce a însemnat proiectul de energie nucleară în România, Institutul a fost cel care a pus bazele realizării apei grele şi, totodată, astăzi a reuşit să rămână în proiect şi să se ocupe de ceea ce va însemna ‘Instalaţia de detritiere’ care urmează să funcţioneze la Centrala de la Cernavodă”, a explicat premierul.

Întrebat când vor fi primele staţii pentru încărcarea autovehiculelor pe bază de hidrogen, Ciucă a spus că pentru alimentarea cu hidrogen pentru automobile este nevoie de o anumită presiune în buteliile de hidrogen.

„Am discutat despre staţiile de hidrogen pentru că am aprobat o hotărâre de guvern ieri. În Guvern s-a propus achiziţia de motoare de trenuri pe bază de hidrogen, care funcţionează pe bază de hidrogen, şi am solicitat clarificare în ceea ce priveşte alimentarea cu hidrogen şi achiziţia trenurilor se va face şi cu instalaţia de alimentare. Pentru alimentarea cu hidrogen pentru automobile am înţeles că, în momentul de faţă, este nevoie de o anumită presiune în buteliile de hidrogen, standardele din România în momentul de faţă sunt până la 300 de bari, dacă am înţeles foarte bine, şi este nevoie ca, prin ISCIR, să analizăm şi să întreprindem demersurile necesare pentru ridicarea acestor standarde astfel încât să ajungem la nivelul normei europene de 700 de bari în instalaţia de hidrogen”, a precizat premierul.