Potrivit lui Nicolăescu, cei care contribuie la scurgerea banilor din sistemul de sănătate sunt, în primul rând, cei care au acces la bani, sub o formă sau alta.
„Sunt cei care participă la licitaţii, că vând medicamente, că vând materiale sanitare, că vând echipamente. (…) Asta înseamnă că acolo sunt rezerve foarte multe şi că acolo este o scurgere de bani. Mai departe, sunt tratamente în care poţi să-i dai pacientului medicamente generice care costă un leu sau poţi să-i dai un medicament original care costă 100 de lei. Până la urmă, cineva ar trebui să facă această apreciere şi acela este medicul, este şeful de secţie, este directorul medical şi managerul. Este clar că toate rezervele de care discutăm şi toate scurgerile de fonduri nu pot să acopere cât e necesarul de fonduri din sector. (…) Tot ce discutăm noi aici ar putea să însemne între patru şi cinci la sută din fondurile sănătăţii”, apreciază demnitarul.
În acelaşi context, ministrul Sănătăţii a spus că spitalele unde sunt cei mai mulţi bani pentru licitaţii consumă cam 60% din fondurile Sănătăţii, însă trebuie ţinut cont de faptul că, din sumele acestor unităţi, 70-80% sunt cheltuieli salariale.
„Deci noi vorbim cam de 20 la sută unde se pot face licitaţii. Deci de acolo se pot face scurgeri, nu din altă parte, căci de la salarii n-ai cum să faci scurgere de fonduri, pentru că aştia sunt oamenii şi trebuie să-i plăteşti. Deci noi pentru asta trebuie să lucrăm. O metodă pe care au găsit-o cei dinaintea mea şi pe care trebuie să o duc mai departe, pentru că este lege, a fost sistemul de licitaţii centralizate. Sistemul a început deja să funcţioneze, noi am făcut ordinul de ministru, s-a făcut caietul de sarcini, probabil că într-o lună de zile pornesc licitaţiile”, a mai precizat ministrul.