„Ieri, Comisia Europeană a publicat un plan de decarbonare, se numeşte Green Deal, pentru sectorul economic european. Zilele acestea, la Madrid, se desfăşoară noi negocieri cu privire la aplicarea acordului de la Paris în domeniul schimbărilor climatice. Sectoarele energetice, cel românesc, cele europene, cele internaţionale, vor fi afectate, pozitiv sau negativ, vor fi riscuri. Nu este un lucru la care să ne putem opune. Trebuie să înţelegem şi trebuie să maximizăm anumite lucruri din acest proces”, a arătat Nicolescu.
Potrivit acestuia, este nevoie de investiţii uriaşe pentru îndeplinirea ţintelor de decarbonare.
„Nivelul de investiţii anuale din 2020 până în 2030 este de un trilion de euro pe an. Cât din acest trilion de euro pe an se va întoarce într-un fel sau altul în industria din România este o temă la care mi-aş dori să reflectăm mai mult. În acelaşi timp, Banca Europeană de Investiţii a făcut propriul calcul şi a rezultat o cifră de 1,15 trilioane necesar de investiţii în 2020-3030”, a mai spus Nicolescu.
El precizat că, până la eliminarea totală a combustibililor fosili, mai este o soluţie: există anumite tehnologii care pot capta şi stoca carbonul.
„Mă uitam la datele publicate recent de Agenţia Internaţională pentru Energie: 80% din consumul mondial de energie este în momentul de faţă satisfăcut de combustibili fosili. 80%. Acum zece ani, procentul era de 81%. Deci, cu toate eforturile mari făcute în domeniul decarbonării, procentul pe care combustibilii fosili îl reprezintă în mixul energetic mondial este uriaş. Din acest motiv, ai două soluţii: phase-out (renunţarea totală – n.r.) sau faci aceşti combustibili mai prietenoşi cu mediul înconjurător”, a subliniat reprezentantul Deloitte.
Un alt lucru de care România are nevoie, în opinia sa, este un model de piaţă.
„Nu avem un model de piaţă şi nu avem piaţă care să funcţioneze corect. Şi atunci avem tot felul de tendinţe, de încercări, de a interveni blocând, punând preţuri minime, maxime, pentru tranzacţii. Nu aceasta este soluţia. Trebuie să ne întoarcem şi să creăm o piaţă care să funcţioneze”, a mai susţinut Nicolescu.
De asemenea, el s-a referit şi la necesitatea unei strategii privind modul în care se poziţionează România în privinţa interconectărilor la energie electrică şi gaz.
„Ne vom îndeplini doar obligaţia impusă de UE sau vom dori să ne conectăm mai mult? Dacă vrem să ne conectăm mai mult, atunci principiul de a ne asigura securitatea energetică prin forţe proprii urmează să se schimbe. Dacă vom rămâne doar la 15%, cât este obligaţia de conectare – şi asta este părerea mea că trebuie să facem – atunci probabil vom ajuta să dăm un impuls mai mare dezvoltării de capacităţi noi de producţie”, a adăugat Nicolescu.