Ministrul a mai vorbit, în interviu, şi despre principalele priorităţi ale României care vor fi incluse în viitoarea Strategie Energetică şi a arătat ce trebuie să facă Enel înainte de un eventual ‘exit’ din România.
Anterior, în cadrul summitului, ministrul a precizat că, joi, la Consiliul European de la Bruxelles, vor avea loc discuţii importante privind noile ţinte pe care şi le va asuma Uniunea Europeană privind schimbările climatice. El a punctat că România trebuie să susţină fixarea unei singure ţinte, respectiv cea privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, alături de scheme de sprijin pentru ţările nou-intrate în UE. Nicolescu a completat, în interviul pentru AGERPRES, că delegaţia României la Consiliu va fi condusă de preşedintele ţării, Traian Băsescu, iar Departamentul pentru Energie şi-a spus punctul de vedere alături de alte ministere implicate în acest subiect.
Echipa care va reprezenta România, joi, la Consiliul European, a cerut un punct de vedere Departamentului pentru Energie?
Răzvan Nicolescu: Desigur, am participat împreună cu cei din alte ministere, precum cel al Mediului. Este un proiect coordonat de Ministerul de Externe.
Din cine va fi formată echipa României?
Răzvan Nicolescu: Echipa României va fi condusă de şeful statului, de domnul preşedinte Băsescu, dar de la Departamentul pentru Energie nu va participa nimeni. Acolo vor fi nişte negocieri. Poziţia României va fi exprimată de şeful statului.
Care este stadiul revizuirii Strategiei Energetice a României?
Răzvan Nicolescu: Suntem într-o fază avansată cu proiectul revizuirii Strategiei Energetice. Avem ca termen sfârşitul lunii octombrie. Însă, având în vedere intensitatea discuţiilor politice, vom vedea dacă vom începe o consultare publică pe jumătate din strategie, şi anume pe stadiul actual şi pe obligaţiile noastre ca stat membru al Uniunii Europene, sau vom aştepta şi vom începe această consultare după alegeri. Nu am luat încă o decizie.
Aţi stabilit câteva obiective mari care vor fi incluse în Strategie?
Răzvan Nicolescu: Există câteva obiective: securitatea energetică este pe primul loc, apoi competitivitatea industrială, apoi protecţia mediului. Sunt decizii strategice spre care ne vom îndrepta, de exemplu încurajarea energiei electrice pentru a fi folosită la sistemul de încălzire, crearea unei alternative la combustibilii clasici în sectorul transporturilor, precum şi o analiză serioasă în cazul capacităţilor reale de producţie ale României în sectorul de generare. O să vi le prezentăm pe toate când vom iniţia această consultare publică, iar după acest proces de consultare publică rămân în continuare consecvent ideii ca această Strategie să fie adoptată printr-o largă majoritate, dacă se poate chiar printr-un consens politic, printr-o decizie a Parlamentului.
Cum decurg negocierile cu Enel privind preluarea activităţilor din România?
Răzvan Nicolescu: Negocierile cu Enel sunt derulate de companii. Ministrul nu negociază cu companiile. Am avut o discuţie în care le-am spus punctul de vedere al statului român, în principal în ceea ce înseamnă dividendele care în opinia noastră este moral să fie acordate înainte de orice exit, înainte de orice plecare. Există discuţii între mai multe companii din România şi cei de la Enel şi este treaba companiilor să poate aceste negocieri.
Ce se va întâmpla cu calendarul de liberalizare a pieţei gazelor, în condiţiile în care un raport al Comisiei Europene spune că trebuie să continuăm vechiul program de liberalizare?
Răzvan Nicolescu: În legătură cu populaţia, decizia a fost deja validată de Parlamentul României, liberalizarea s-a amânat cu doi ani şi jumătate. Nu ştiu când a fost redactat acel raport al Comisiei Europene, este posibil să fi fost redactat cu mult înainte de decizia şi de discuţiile pe care noi le-am avut pe acest subiect. Ce vă pot spune este că nu mai avem ce să discutăm cu nimeni în legătură cu această decizie. Este o decizie luată, asumată de către noi, este o decizie corectă faţă de consumatorul casnic din România. Sunt două-trei entităţi afectate, Romgaz, Petrom, poate şi cei care urmează să producă, însă sunt companii cu stabilitate financiară şi nu vor fi probleme. Dacă s-ar fi negociat mai bine de la început poate nu am fi ajuns aici, dar, repet, este o decizie ireversibilă, nu mai trebuie să discutăm cu nimeni pe acest subiect, subiectul este unul închis.
În legătură cu testul de stres realizat săptămâna trecută de Comisia Europeană, de ce credeţi că era trecută şi România pe lista ţărilor care vor fi afectate de o eventuală criză a gazelor?
Răzvan Nicolescu: O să vorbesc acest lucru cu comisarul european în această după-amiază (marţi după-amiază – n.r.), însă, dacă vă uitaţi pe concluziile Comisiei în cazul României, ele sunt că, în cazul unei ierni foarte dificile, ne va fi mai bine decât în cazul unei ierni moderate. Am unele dubii că va fi aşa. Am cerut deja la nivelul Comisiei Europene să avem un grup de lucru la nivel de experţi prin care să ne verificăm mai bine datele, să comunicăm mai bine unii cu alţii. Totuşi, acest exerciţiu al prezentării rezultatelor testelor de stres are în primul rând ca obiectiv sublinierea importanţei pe care Uniunea Europeană o acordă securităţii aprovizionării cu energie în general, iar acest lucru este extrem de pozitiv şi este un lucru pe care România îl salută