Nicu Marcu, ASF: Avem nevoie de patriotism economic, de investiții în companii solide din economia României. Facem totul pentru a stopa comportamentele abuzive și înșelătoare

Într-un discurs ținut cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București, președintele ASF a subliniat că România are nevoie de patriotism economic, iar Bursa trebuie să fie un canal prin care să curgă investiții importante în active solide din economia românească. ” Așa după cum am enunțat și cu alte ocazii, este nevoie de o doză de “patriotism economic” în ceea ce privește susținerea Bursei și în orientarea investițiilor către active solide din economia națională. Nu este nicidecum vorba de o atitudine naționalistă reacționară la adresa provocărilor economiei globale. Și nici despre o retorică populistă.  Redefinit în contextul analizelor dedicate crizei economice din 2008, de către economiști cunoscuți, termenul de patriotism economic se prezintă perfect compatibil cu libertatea pieței. Menit să rezolve tensiunea dintre interdependența economică internațională și teritorialitatea politică, o astfel de formă de patriotism economic ar putea permite protejarea spațiului economic românesc, în fața acțiunii destructurante a marilor actori economici mondiali, purtători de interese politice incompatibile cu libertatea democratică și statul de drept.”, a declarat Marcu.

Redăm, mai jos, întregul discurs al președintelui ASF:

O zicală atribuită unui celebru consultant în management, ne lasă să înțelegem că “cea mai bună manieră de a controla viitorul este de a participa la punerea sa în operă”. De aceea, încep prin a sublinia viitorul raporturilor dintre Autoritatea de Supraveghere Financiară și Bursa de Valori București în contextul exigent al prezentului nostru economic.

De la pandemia de Covid până la războiul din Ucraina, trecând prin recesiune, inflație, criza climatică, datoriile publice în zona euro sau riscul escaladării nucleare, lumea contemporană se confruntă cu crize multiple, care se alimentează și neutralizează reciproc. În acest climat de anxietate politică, incertitudine economică și vulnerabilitate socială, teoretizat un profesor de la o prestigioasă universitate americană drept o “policriză”, stabilitatea financiară a statelor democratice devine mai mult decât o miză geopolitică. Dacă ne raportăm la asocierea istorică între democrație și prosperitate, asigurarea stabilității financiare este și o datorie față de generațiile viitoare. Este vorba despre o datorie morală ce reclamă nu doar o creștere economică durabilă ci și configurații instituționale capabile să transforme evoluții economice inedite în tot atâtea oportunități financiare.

Dat fiind imperativul actual al protejării stabilității financiare naționale, am ales să vorbesc astăzi despre relațiile dintre BVB și ASF din această perspectivă. Dacă Autoritatea este un pivot normativ esențial al sistemului financiar românesc, BVB reprezintă principala instituție a pieței de capital autohtone.  Dacă Autoritatea se situează sub semnul prudenței instituționale, BVB este locul unde managementul riscului e mobilizat în profitul prosperității. În acord cu celebrul dicton al filosofului Seneca, potrivit căruia “norocul este ceea ce se întâmplă când pregătirea întâlneşte prilejul”, consider că între ASF și BVB există o sinergie naturală pe care avem obligația de a o întreține și dezvolta. Astfel, dinamica tranzacțiilor de la BVB reprezintă nu doar o expresie a sănătății economice naționale ci și un indicator elocvent pentru eforturile de supraveghere experimentate cu succes de ASF în ultimii ani. Nu este, deci, surprinzător faptul că, într-un moment atât de critic pentru piețele și serviciile de investiții financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară tinde să imprime BVB prioritățile sale de acțiune. Astfel, ASF se concentrează pe îndatoririle de a supraveghea evoluția piețelor, de a monitoriza, înțelege și evalua riscurile nu numai la adresa investitorilor, dar și a piețelor și stabilității financiare.

Într-o lume traversată de bulversări economice și politice structurale, consider că ar trebui să privim cu precauție la modul în care se manifestă economia globală și cea autohtonă și să acționăm cu prudență pentru păstrarea stabilității financiare. Dacă anul 2022 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru economia globală, previziunile legate de perenizarea recesiunii în 2023 se fac din ce în ce mai mult auzite. OECD subliniază chiar că perspectivele pentru economia globală s-au „întunecat” și acest lucru a fost exacerbat de invadarea Ucrainei. Toate prognozele inițiale cu privire la caracterul tranzitoriu al inflației s-au dovedit excesiv de optimiste, iar creșterea prețurilor și recesiunea rămân amenințările principale pentru economiile lumii.

În astfel de vremuri incerte, stabilitatea financiară a generației prezente dar și a generațiilor viitoare depinde foarte mult de nivelul de cunoaștere și de corecta utilizare a produselor și serviciilor financiare. În raport cu BVB, Autoritatea de Supraveghere Financiară rămâne consecventă misiunii sale strategice. Aceasta misiune vizează stabilitatea financiară a celor trei piețe supravegheate prin dezvoltarea lor în acord cu exigențele economiei de piață, insistând în mod particular pe interesul publicului larg, consumator de produse și servicii financiare.

Precum sectorul asigurărilor sau cel al fondurilor de pensii, piețele de capital revendică un rol crucial în peisajul financiar al oricărei economii capitaliste contemporane. Bursele alimentează economiile locale și globale, ajută la alocarea riscurilor și promovează sănătatea și stabilitatea financiară. Dacă ne raportăm la starea actuală a economiei prin prisma riscurilor și vulnerabilităților ce îi sunt asociate, comunicarea și coordonarea între ASF, BVB și marile companii de servicii financiare este o prioritate comună. O astfel de coordonare cu valențe proactive permite atât autorităților de reglementare cât și actorilor financiari să recunoască și să definească în timp util noile provocări, riscurile și vulnerabilitățile asociate piețelor financiare. Aceștia pot lua astfel decizii financiare sănătoase, în interesul acționarilor și în scopul dezvoltării sustenabile a economiei naționale.

Criza economică legată de pandemie a dus la niveluri istorice de contracție economică iar rezistența piețelor de capital a fost testată sever în ultimii ani. Din fericire, Bursa și, în special, infrastructura pieței de capital s-au menţinut pe poziții. Aceasta este o confirmare a importanței reformelor de reglementare adoptate după lecția învățată odată cu criza financiară din 2008, dar este și o dovadă în plus a modului în care ASF a acționat în ultimii ani și mai ales în anul acesta în scopul menținerii stabilității piețelor.

Digitalizarea, cât și factorii ESG transformă rapid modul în care operează sectorul financiar, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie să dea tonul modului de adaptare la aceste realități. Suntem conștienți de riscurile la care sunt expuși investitorii în timp ce sunt forțați să traverseze aceste transformări ale mediului economic și financiar.

Este limpede că inovația tehnologică și digitalizarea sunt factori de dezvoltare a piețelor financiare. Datorită lor, serviciile financiare operează un proces de schimbare a lanțului valoric tradițional, adoptând tehnologia blockchain și cloud, precum și noile modele de distribuție digitală și noile FinTech. Această transformare a fost accelerată de măsurile de combatere a Pandemiei Covid 19 și a condus adesea spre o eficientizare a serviciilor dar și a costurilor. Atragerea mai multor investitori de retail pentru a participa pe piețele financiare este un lucru bun și este un obiectiv-cheie și al strategiei de dezvoltare a pieții de capital din România. Dar în acest proces au apărut și noi categorii de riscuri și vulnerabilizări ale unor segmente socio-economice consumatoare de servicii și produse financiare. ASF a sesizat faptul că “game-ificarea” excesivă și promovarea unor false strategii de investiții, prin instrumentalizarea influenței rețelelor sociale, au avut efecte ambivalente asupra încrederii publicului în digitalizarea tranzacțiilor bursiere. Din acest motiv, atât ASF cât și BVB au lansat repetate avertizări către consumatorii de servicii și produse financiare. Continuăm să facem acest lucru fără întrerupere, în scopul protejării investitorilor și al asigurării stabilității financiare. Autoritatea de Supraveghere Financiară nu va pune piedici inovației dar va face tot ce este necesar pentru a stopa comportamentele abuzive, înșelătoare și ilegale. Totodată, combinăm aceste eforturi cu acțiuni sporite de educație financiară pentru a crește gradul de conștientizare a societății cu privire la riscurile noi, apărute pe piețele financiare.

Un imperativ al supravegherii și reglementării pieței de capital (și al celorlalte sectoare financiare pe care le supraveghează ASF) este dat de cerințele detaliate de raportare, pe cât de mult posibil în timp real. Analiza eficientă a riscurilor nu se poate realiza decât utilizând date precise si actualizate. Dorim astfel să continuăm să eficientizăm raportarea datelor și îmbunătățirea capacităților de analiză pe baza acestor date, pentru a asigura depistarea și diminuarea în timp util a riscurilor care apar.

Vulnerabilitățile anumitor fonduri de investiții, combinate cu interconexiunea cu alte părți ale sectorului financiar, reclamă o consolidare a sistemului de reglementare și supraveghere, tocmai pentru a spori reziliența și gestionarea riscului de lichiditate pentru fondurile care activează pe piața de capital și pe alte piețe financiare.

Așa după cum am enunțat și cu alte ocazii, este nevoie de o doză de “patriotism economic” în ceea ce privește susținerea Bursei și în orientarea investițiilor către active solide din economia națională. Nu este nicidecum vorba de o atitudine naționalistă reacționară la adresa provocărilor economiei globale. Și nici despre o retorică populistă.  Redefinit în contextul analizelor dedicate crizei economice din 2008, de către economiști cunoscuți, termenul de patriotism economic se prezintă perfect compatibil cu libertatea pieței. Menit să rezolve tensiunea dintre interdependența economică internațională și teritorialitatea politică, o astfel de formă de patriotism economic ar putea permite protejarea spațiului economic românesc, în fața acțiunii destructurante a marilor actori economici mondiali, purtători de interese politice incompatibile cu libertatea democratică și statul de drept.

Unul dintre obiectivele majore ale ASF este dezvoltarea durabilă a pieței de capital din țara noastră, iar pentru atingerea acestui obiectiv, Autoritatea are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți, cu respectarea corespunzătoare a principiilor de transparență și de protecție a investitorilor pe piața de capital. Prin aceasta, ASF dorește să contribuie la creșterea lichidității pieței de capital prin diversificarea instrumentelor financiare tranzacționate și a operațiunilor derulate în cadrul acesteia.

Bursa românească trebuie să devină un reper semnificativ al economiei românești, un important izvor de finanțare al acesteia și o platformă de tranzacționare a pachetelor de acțiuni ale celor mai importante și atractive companii românești.

Dezvoltarea economiei naționale nu poate avea loc fără o consolidare serioasă și durabilă a pieței de capital autohtone. De aceea, țin să asigur conducerea BVB, pe investitorii actuali și pe cei potențiali, pe antreprenorii români și întreaga comunitate a pieței de capital din România că această colaborare între ASF și BVB se prezintă ca o investiție in viitor. Căci, așa cum noua deviză a BVB o reiterează, „viitorul aparține celor care investesc în el”.