„Am dat o declaraţie prin care am confirmat cele spuse în plângerea penală pe care am depus-o, adică faptul că proiecte pe care consilierii USR le-au depus încă din toamna lui 2016 nu fuseseră depuse pe ordinea de zi de către primarul Firea, deşi era atribuţia sa legală, termenul legal fiind de 30 de zile”, a declarat Nicuşor Dan, la ieşirea de la DNA.
El a precizat că, în urma depunerii acestei plângeri de către USR, o parte dintre aceste proiecte au fost puse pe agenda Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
„Erau proiecte care priveau modificarea contractelor de salubritate în legătură cu deszăpezirea, erau două proiecte legate de spitalele din Bucureşti, mai era o chestiune legată de câinii cu stăpân din Bucureşti care să fie sterilizaţi gratuit. Discursul doamnei primar era ca reprezentanţii USR nu fac nimic, vin numai să o critice”, a mai spus Nicuşor Dan.
La începutul lunii august, România Curată a relatat că Roxana Wring şi Ana Maria Ciceală, consilieri generali din partea USR, au formulat o plângere penală împotriva Gabrielei Firea, pe care au depus-o la DNA.
USR o acuză pe Firea de abuz în serviciu întrucât a refuzat sistematic să pună proiectele Uniunii pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Primarul general are printre atribuţii şi întocmirea ordinii de zi a şedinţelor CGMB.
Lista proiectelor USR care nu au fost depuse pe ordinea de zi a şedinţelor CGMB, desi întruneau condiţiile legale (potrivit USR):
„Proiectele propuse de alte partide precum PSD sau ALDE sunt introduse prioritar şi cu celeritate pe ordinea de zi a şedinţelor CGMB, chiar şi în şedinţe extraordinare fără a se justifica urgenţa dezbaterii respectivelor proiecte”, arată consilierii USR în plângerea penală depusă la DNA.
Lista proiectelor depuse de către PSD şi ALDE şi introduse Ia intervale scurte de timp de la înregistrarea acestora pe ordinea de zi a şedinţelor ordinare sau extraordinare ale CGMB (potrivit USR):
În plângerea penală împotriva Gabrielei Firea, consilierii USR au indicat şi prevederile legale care impuneau introducerea pe ordinea de zi a proiectelor de hotărâri propuse de USR, după 30 de zile de la înregistrarea acestora.
Astfel, articolul 39 din Legea administraţiei publice locale 215/2001 spune: Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului.
Articolul 43 din aceeaşi lege arată: Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile articolului 39, a cerut întrunirea consiliului.
„Omisiunea de a include proiectele de hotărâri propuse de consilierii locali ai USR pe ordinea de zi a şedinţelor CGMB, deşi au trecut peste 30 de zile de la înregistrarea acestora, reprezintă o încălcare gravă a prevederilor legale incidente şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz in serviciu”, arată consilierii USR în plângerea penală.
„Nerespectarea prevederilor legale cu ocazia întocmirii ordinii de zi a şedinţelor CGMB ne vatămă drepturile de a ne exercita mandatele de consilieri cu care am fost investiţi, prin împiedicarea exercitării drepturilor noastre la iniţiativă pentru proiectele de hotărâri în cadrul consiliului”, se arată în plângere.
În plângere, consilierii USR au încercat şi să argumenteze de ce presupusa faptă a primarului general de a împiedica includerea pe ordinea de zi a proiectelor de hotărâri propuse de reprezentanţii USR în CGMB întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz in serviciu.
Astfel, potrivit dispoziţiilor articolului 297 din Codul penal, abuzul în serviciu este definit: Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o paguba ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publica. Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenţă politică, avere, vârsta, dizabilitate, boala cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
„Fapta de a împiedica introducerea pe ordinea de zi şi adoptarea proiectelor de hotărâri propuse de consilierii USR constituie o gravă atingere adusă drepturilor acestora la mandatele de consilier local, precum şi dreptului Uniunii Salvaţi România la mandatele de consilier local (drepturi obţinute în mod legal şi democratic prin votul cetăţenilor Municipiului Bucureşti la alegerile locale din data de 5 iunie 2016). Mai mult, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, doamna primar adoptă un comportament discriminatoriu faţă de consilierii locali din cadrul USR, în raport de consilierii locali ai partidelor care deţin majoritatea politica, pe motiv de apartenenţă politică”, se arată în plângere.
Consilierii USR consideră că Gabriela Firea sprijină partidele majoritare din CGMB – PSD şi ALDE – şi le tratează privilegiat ca să obţină capital de imagine.
Consilierii USR arată în plângere că, în timp ce îi împiedică să pună pe ordinea de zi proiecte, Firea îi acuză că nu fac nimic. Pe 11 noiembrie 2016, Firea a declarat: „USR nu prea vine pe la Consiliul General. Uniunea Salvaţi România nu a propus niciun proiect. Practic dezmint această idee că salvează Bucureştiul dacă nu aduce nici măcar un proiect salvator… Nu ştiu cu ce vor veni în faţa cetăţenilor să spună că au făcut în aceste luni în afară de a fi împotriva proiectelor Primarului General”.