Noi întârzieri la Sibiu-Piteşti, cea mai aşteptată autostradă din România? Firmele care făceau foraje au abandonat lucrările

Revizuirea studiului de fezabilitate pentru autostrada Piteşti-Sibiu este esenţială pentru stabilirea traseului, proiectarea şi execuţia ulterioară a acesteia. Deşi contractul a fost semnat în urmă cu un an, până acum nu a fost efectuat nici măcar studiul pentru cele mai uşoare două loturi, respectiv cele de la capete.

Asocierea Spea Ingineria Europea (Italia) – Tecnic Consulting Engineering (România), care revizuieşte studiul de fezabilitate (SF) în baza unui contract de 29 de milioane de lei, trebuia să finalizeze până în decembrie 2015 SF-ul pentru două din cele cinci secţiuni ale autostrăzii. Este vorba de secţiunea Sibiu – Boiţa (11 km) şi Piteşti – Curtea de Argeş (30 km).

Proiectul de revizuire a SF ar putea întârzia şi mai mult, având în vedere că operatorii care executau foraje pentru viitoarea autostradă au părăsit amplasamentul, pentru că nu au fost plătiţi, au declarat recent pentru ECONOMICA.NET surse din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Informaţia a fost confirmată ulterior de alte surse, din mediul privat. „Toate firmele care au lucrat s-au retras de pe amplasament, din cauză că SPEA (liderul asocierii – n.r.) a refuzat categoric să plătească”, au menţionat sursele. Asta deşi Compania de Drumuri le-a achitat italienilor un avans de peste 3 milioane de lei la începutul lunii, după numirea noului ministru al Transporturilor, Sorin Buşe.

Ameninţaţi şi fugăriţi cu topoare

Un alt motiv care a determinat abandonarea amplasamentului este că nici CNADNR şi nici SPEA nu au asigurat accesul operatorilor pentru realizarea forajelor.

„Nu au mai avut acces la zonele de lucru, în special în zona 1. Pe terenul care aparţine de rezervaţia de la Şelimbăr, au refuzat să dea acceptul şi nu s-au putut face foraje”, au explicat sursele.

Mai mult, cei care mergeau pe teren să facă forajele pe terenurile persoanelor fizice erau chiar „ameninţaţi şi fugăriţi cu topoare”.

Pentru realizarea forajelor în zona de pădure trebuia acordul Romsilva, iar pentru cele din lanurile de porumb, de exemplu, trebuia achitate despăgubiri, pe care nu le plătea însă nimeni, au mai spus sursele noastre.

Lucrările continuă cu două firme

Dintre firmele care asigurau cele 9 utilaje pentru realizarea forajelor pe viitoarea autostradă, doar una a acceptat să reia lucrările, conform surselor noastre. Acestea adaugă că pentru finalizarea studiilor geotehnice aferente loturilor 1 şi 5 au mai fost contractate serviciile unei firme din Bucureşti, care se mişcă însă foarte greu: doar patru foraje în trei săptămâni.

În acest ritm, dacă studiile geotehnice pentru cele două zone nu vor fi gata până finele lunii august, nici studiul de fezabilitate aferent capetelor nu va putea fi gata până la sfârşitul anului, conform specialiştilor.

Iar tot studiul de fezabilitate pentru Autostrada Piteşti-Sibiu ar trebui terminat până la finele acestui an, după cum a declarat premierul Dacian Cioloş luna trecută, când s-a aflat în vizită la Uzina Automobile Dacia de la Mioveni, compania pentru care construcţia autostrăzii este vitală.

Potrivit premierului, obiectivul guvernanţilor este ca până la sfârşitul anului să fie terminat un studiu de fezabilitate „bun şi consistent”, care „să permită apoi un proiect tehnic” şi construcţia autostrăzii, astfel încât calendarul existent în Master Planul de transport să poată fi menţinut.

Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a semnat în iunie 2015 cu asocierea Spea Ingegneria Europea (Italia) – Tecnic Consulting Engineering România contractul pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti, cu o valoare de 29 milioane lei, fără TVA.

„Am solicitat prestatorului să înceapă cu sectoarele mai puţin dificile, loturile 1 şi 5 (Sibiu-Boiţa şi Curtea de Argeş-Piteşti, n.r.), astfel încât implementarea proiectului să se realizeze cât mai repede. În aceste condiţii, lucrările efective la autostrada Sibiu – Piteşti ar putea începe în 2016. Acest proiect a fost identificat în Master Planul General de Transport ca fiind prioritate zero, astfel închizându-se Coridorul IV Pan European, Nădlac – Constanţa”, a declarat în vara anului trecut fostul director general al CNADNR, Narcis Ştefan Neaga.

Finanţarea proiectului este asigurată din Fonduri de Coeziune (85%) şi bugetul de stat (15%).

Sibiu-Piteşti este una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, mai ales de către cea mai mare companie din România, Dacia, care este şi cel mai mare exportator la nivel naţional.