Periplul legislativ RCA a reînceput. În săptămânile următoare, atât proiectul legii RCA, cât şi ordonanţa de urgenţă în baza căreia funcţionează acum tarifele plafonate pe piaţa asigurărilor auto obligatorii vor reintra în analiza comisiilor de specialitate ale Parlamentului.
Surse din mediul politic spun că OUG 54/2016, care a primit deja aviz negativ de la Comisia de Buget finanţe din Senat, va fi refuzată până la final, dar nu înainte de a avea definitivat şi aprobat proiectul de lege RCA, care va fi o alternativă viabilă după data de 19 mai când expiră actualele tarife stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Proiectul de lege se zbate de mai bine de un an de zile să prindă o formă publicabilă şi a fost gândit iniţial tot pentru a oferi un mijloc de protecţie a consumatorilor la majorările excesive ale tarifelor RCA de către asigurători, tarife practicate după intrarea în faliment a Astra şi Carpatica.
Proiectul de lege stabileşte o metodă de calcul al tarifului maximal pe care o societate de asigurări îl poate practica în vinderea poliţelor RCA. Schematic, prima de asigurare va fi compusă din prima tehnică plus o rată maximă a cheltuielilor, stabilită acum la maximum 25% din preţul primei RCA.
Prețul poliței RCA este compus din prima de risc (calculată ca frecvența daunei înmuțită cu valoarea daunei medii) și prima comercială. Prima comercială se adaugă primei de risc. În general, prima comercială conține 30% cheltuieli administrative (salarii, cheltuieli de promovare a produsului ş.a.), în jur de 10% rata de profit și circa 5% primele cedate în reasigurare. Tot în prima comercială sunt incluse şi taxele către diverse instituţii ale statului: circa 8 % (2% FPVS, 2,5% BAAR, 0,8% CEDAM, restul taxa functionare ASF, FGA, Fond de rezoluţie, etc). Tot aici sunt incluse şi costurile de distribuţie (comisioanele de intermediere a poliţelor). Tot la cheltuieli administrative ale societăților de asigurare intră şi primele cedate de companie în reasigurare, sistemul informatic, evidenţa poliţelor, salariile inspectorilor de daune etc.
Până la îngheţarea tarifelor RCA, asigurătorii practicau un adoas comercial de peste 40%. Stabilirea unui nivel maxim de 25% din tarif pentru cheltuielile comerciale ar însemna în primul rând reducerea comisioanelor brokerilor de asigurare (care funcţionează oricum la cote de avarie acum) la niveluri de 1% – 2%, pe mai toate segmentele de asigurare, nu doar pe unele, cum este în prezent. Potrivit unor surse din piaţa asigurărilor, UNSAR, în solidar cu asociaţia brokerilor, UNSICAR, au cerut Parlamentului modificarea legii RCA în sensul majorării procentului acordat cheltuielilor administrative de la 25% la 35% din tariful rezultat.
Surse din piaţă spun că deputaţii văd îndreptăţită o astfel de cerere a asigurătorilor şi brokerilor de asigurare, nivelul de 35% al cheltuielilor fiind unul rezonabil, care va ajuta piaţa să se dezvolte. Sistemul acesta de tarifare va asigura totuşi un mecanism de control al preţurilor RCA, chiar după ce OUG 54/2016 nu va mai fi valabilă. Înainte de îngheţarea tarifelor RCA, prima comercială (cum o numeau jucătorii din piaţă) putea dubla preţul poliţei, iar acum va avea voie să reprezinte doar 35% din tarif, dacă solicitarea asigurătorilor va fi introdusă în textul final al legii.