Noi norme CE privind combaterea spălării banilor şi transferurile de fonduri

Comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, a declarat că Uniunea se află în fruntea eforturilor internaţionale de combatere a spălării banilor proveniţi din comiterea unor infracţiuni.

„Fluxurile de bani murdari pot prejudicia stabilitatea şi reputaţia sectorului financiar, în timp ce terorismul zdruncină temeliile societăţii noastre. Pe lângă abordarea bazată pe dreptul penal, un efort în materie de prevenire prin intermediul sistemului financiar poate contribui la împiedicarea spălării banilor. Scopul nostru este să propunem norme clare care să sporească vigilenţa băncilor, a juriştilor, a contabililor şi a tuturor celorlalte categorii profesionale implicate”, a spus comisarul Barnier, citat de site-ul www.ec.europa.eu.

La rândul său, comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a declarat că banii murdari nu au ce căuta în economia UE, indiferent de sursa din care provin: afaceri cu droguri, comerţ ilegal cu arme sau trafic de fiinţe umane.

„Trebuie să ne asigurăm că nu este posibil pentru criminalitatea organizată să îşi spele fondurile prin intermediul sistemului bancar sau al sectorului jocurilor de noroc. Pentru a proteja economia legală, în special în vremuri de criză, nu trebuie să existe nicio portiţă legală care să permită criminalităţii organizate sau teroriştilor să se strecoare. Băncile noastre nu ar trebui niciodată să servească drept «maşini de spălat» pentru banii mafiei sau să faciliteze finanţarea terorismului”, a susţinut Malmström.

Pachetul legislativ adoptat, care vine în completarea altor acţiuni luate sau planificate de către Comisie în ceea ce priveşte lupta împotriva criminalităţii, a corupţiei şi a evaziunii fiscale, include: „o directivă privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului; un regulament privind informaţiile care însoţesc transferurile de fonduri, pentru a asigura «trasabilitatea adecvată» a acestor transferuri”.

Ambele propuneri ţin seama pe deplin de cele mai recente recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) – organismul la nivel mondial de combatere a spălării banilor – şi merg mai departe într-o serie de domenii, pentru a promova cele mai înalte standarde de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Concret, ambele propuneri prevăd o abordare bazată pe risc, care se concentrează mai bine asupra unor obiective mai precise.

În special, noua directivă sporeşte claritatea şi coerenţa normelor în toate statele membre, prin oferirea unui mecanism clar de identificare a beneficiarilor efectivi. În plus, persoanele juridice vor trebui să păstreze registre cu informaţii privind identitatea persoanelor care se află de fapt în spatele societăţii respective.

De asemenea, directiva, depăşind cerinţele GAFI, include în domeniul său de aplicare toate persoanelor care fac afaceri cu mărfuri sau furnizează servicii de plată în numerar în valoare de cel puţin 7.500 de euro, deoarece anumite părţi interesate au sugerat că actualul prag de 15.000 de euro nu este suficient. Aceste persoane vor face în prezent obiectul prevederilor directivei, care includ necesitatea îndeplinirii obligaţiei de precauţie privind clientela, a păstrării de registre, a existenţei unor controale interne şi a prezentării de rapoarte privind tranzacţiile suspecte. Prin urmare, directiva prevede o armonizare minimă, iar statele membre pot decide să reducă şi mai mult acest prag;

Totodată, directiva consolidează cooperarea dintre diferitele unităţi naţionale de informaţii financiare (UIF), ale căror atribuţii constau în primirea, analizarea şi transmiterea către autorităţile competente a unor rapoarte privind suspiciunile de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

Cele două propuneri prevăd consolidarea atribuţiilor în materie de sancţiuni care revin autorităţilor competente prin introducerea, de exemplu, a unui set de norme minime bazate pe principii în vederea înăspririi sancţiunilor administrative, precum şi obligaţia acestora de a-şi coordona acţiunile atunci când se ocupă de cazuri transfrontaliere.

Propunerea de actualizare a normelor juridice va trebui să fie adoptată de către Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri în conformitate cu procedura legislativă ordinară.