Noi norme pentru producătorii de gemuri, jeleuri și marmelade. Crește obligatoriu conținutul de fruct și se schimbă și etichetele

Pentru a transpune în legislația națională mai multe Directive UE, Ministerul Agriculturii vrea să modifice un Ordin din 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, fabricarea și etichetarea gemurilor, jeleurilor și marmeladelor de fructe, precum și piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman.

Astfel, vor apărea modificări atât în ceea ce privește conținutul acestor produse cât și informațiile de pe etichete.

Mai exact,  gemul a fost definit ca  un amestec cu consistență adecvată de gel, obţinut din zaharuri, pulpă și/sau piureul uneia sau mai multor tipuri de fructe şi apă.
Gemul de citrice poate fi obţinut din fructul întreg, tăiat în fâșii și/sau felii.

Cantitatea de pulpă și/sau de piure utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum:
– 450 grame în general față de 350 grame, potrivit actualei legislații,
– 350 grame în cazul coacăzelor roşii, al scorușelor, al fructelor de cătină albă, al coacăzelor negre, al măceșelor şi al gutuilor față de 250 de grame;
– 180 grame în cazul ghimbirului față de 150 de grame acum;
– 230 grame în cazul merelor anacard față de 160 de grame acum,
– 80 grame în cazul fructelor pasiunii față de 60 de grame acum.

De asemena, gemul de calitate superioară  a fost definit ca un amestec cu consistență adecvată de gel, obţinut din zaharuri, pulpa neconcentrată a uneia sau mai multor tipuri de fructe şi apă.
Gemul de calitate superioară de măcese şi cel fãrã semințe de zmeură, mure, coacãze negre, afine şi coacãze roşii poate fi obţinut, în întregime sau parţial, din piureul neconcentrat din fructele respective. Gemul de calitate superioară de citrice poate fi obţinut din fructul întreg, tãiat în fâșii și/sau felii.
Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea gemului de calitate superioară sunt urmãtoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveți şi roşii.

Cât despre cantitatea de pulpă utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit, aceasta  trebuie să fie de minimum:
500 grame în general, față de 450 de grame cât este potrivit actualei legislații,
450 grame în cazul coacăzelor roșii, al scorușelor, al fructelor de cătină albă, al coacăzelor negre, al măceșelor și al gutuilor față de 350 grame acum,
280 grame în cazul ghimbirului față de 250 de grame acum;
290 grame în cazul merelor anacard, față de 230 grame;
100 grame în cazul fructelor pasiunii, față de 80 de grame acum.

Jeleul de calitate superioară a fost definit ca produsul gelificat obţinut prin fierberea cu zaharuri a sucului de fructe și/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-un tip sau mai multe tipuri de fructe.
Cantitatea de suc de fructe și/sau de extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioarã celei stabilite pentru fabricarea gemului de calitate superioară. Aceste cantitãţi se calculeazã dupã scãderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase. Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea jeleului de calitate superioară sunt urmãtoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveți şi roşii.

Marmelada de citrice a fost definit în proiectul de ordin ca amestec cu consistența de gel, obţinut din apă, zaharuri şi unul sau mai multe dintre produsele urmãtoare, obţinute din citrice: pulpă, piure, suc, extracte apoase şi coaja fructelor. În denumirea produsului marmeladă de citrice, termenul citrice poate să fie înlocuit cu denumirea fructului citric folosit.
Pentru marmelada fabricată din mai multe tipuri de citrice, se va utiliza pentru denumirea produselor termenul «marmeladă mixtă de fructe» sau «marmeladă de [x] fructe», unde x este numărul de fructe, în cazul marmeladei de citrice produse din trei sau mai multe tipuri de fructe.
Cantitatea de citrice utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum 200 grame, din care cel puţin 75 grame trebuie să provină din endocarp, ca și acum.

Denumirea marmeladă jeleu desemneazã produsul definit drept marmeladă de citrice care nu conține materie insolubilă cu excepţia, eventual, a unor mici cantitãţi de coajă mărunțită.”

Ce ingrediente mai pot exista în gemuri, jeleuri, marmelade

Potrivit proiectului de ordin, la fabricarea produselor menționate anterior se pot utiliza următoarele ingrediente:

– miere, conform definiţiei din actele normative în vigoare, în toate produsele, ca înlocuitor total sau parţial al zaharurilor;
– suc de fructe concentrat sau neconcentrat, numai în gem;
– suc de citrice concentrat sau neconcentrat, în produsele obţinute din alte tipuri de fructe, numai în gem, gem de calitate superioară, jeleu şi jeleu de calitate superioară;
– suc de fructe roşii concentrat sau neconcentrat, numai în gem şi în gem de calitate superioară obţinut din măceșe, căpşuni, zmeură, agrișe, coacăze roşii, prune şi rubarbă;
– suc de sfecla roşie concentrat sau neconcentrat, numai în gem şi jeleu obţinut din căpşuni, zmeură, agrișe, coacăze roşii şi prune;
– uleiuri esenţiale de citrice, numai în marmelada de citrice şi marmelada jeleu;
– uleiuri şi grăsimi comestibile ca agenţi antispumare, în toate produsele;
– pectina lichidă, în toate produsele;
– coaja de citrice, în gem, gem de calitate superioară, jeleu şi jeleu de calitate superioară;
– frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem de calitate superioară, jeleu şi jeleu de calitate superioară, în cazul în care sunt obţinute din gutui;
– băuturi spirtoase, vin şi vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente, vanilie şi extracte de vanilie, în toate produsele;
– vanilina, în toate produsele;
– aditivii alimentari autorizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/ 2018 al Parlamentului European și al Consiliului privind aditivii alimentari.“

Apar noi etichete

Potrivit proiectului, vor apărea modificări și în ceea ce privește etichetarea, producătorii fiind nevoiți să ofere informații mai cuprinzătoae.

Mai exact, denumirea produsului trebuie însoţitã de menţiunea privind fructul sau fructele utilizate, în ordinea descrescătoare a ponderii materiilor prime utilizate în fabricaţie. În cazul produselor fabricate din trei sau mai multe fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită prin cuvintele „amestec de fructe”, printr-o menţiune similarã sau prin cea a numãrului tipurilor de fructe utilizate.
Etichetarea va cuprinde și indicarea conţinutului de fructe, incluzând cuvintele „preparat cu X grame de fructe pentru 100 grame” de produs finit. În cazul utilizării extractelor apoase, calculul se face dupã scãderea masei apei utilizate la prepararea extractelor. Aceste informații trebie să apară în același câmp vizual cu denumirea produsului și în caractere clare, vizibile.”