Noi nu ducem lipsă de măsuri, ci de coerență în aplicarea lor – Dumitru Luca, președinte ANAT

O mare problemă este în cazul turismului balneoclimateric. Piscinele interioare sunt închise, însă bazele medicale de tratament sunt deschise. Singurele care sunt deschise sunt piscinele exterioare.

ANAT are, în prezent, 368 de membri, dintre care 26 sunt membri asociați (alte organizații și firme de turism, în afara agențiilor de turism), și reunește circa 85% din piața agențiilor de turism ca volum și rulaj. 

În această perioadă, agențiile de turism caută și experimentează noi și noi soluții de supraviețuire, de adaptare. Din păcate, impredictibilitatea, teama de a călători și teama de a mai achita bani în avans sunt principalii inamici și vor compromite – cel puțin o perioadă – conceptul de early booking, deși toate pachetele de servicii de călătorie oferite sunt garantate împotriva insolvenței – adică toți banii achitați în avans sunt asigurați, ceea ce nu se întâmplă în cazul în care, de exemplu, s-a achiziționat un bilet de avion de pe o platformă online ori direct de pe site-ul companiei și s-a făcut o rezervare hotelieră direct la prestator ori printr-o altă platformă.

„Călătorii nu vor mai putea beneficia de reducerile consistente pentru plățile cu anticipație, prestatorii nu vor mai avea acces la finanțarea pe seama rezervărilor în avans și vor trebui să-și finanțeze investițiile și cheltuielile operaționale din alte surse – mai greu accesibile și mai scumpe. Astfel, agențiilor de turism le va fi mai greu să dimensioneze acțiunile viitoare, gen chartere sau circuite. Probabil că va veni o flexibilitate a ofertelor, dar cu ce preț? Firește, cu unul sensibil mai mare, în care se vor regăsi riscul sporit al operatorilor, costul unei eventuale polițe care să acopere riscurile, costurile conformării cu noile reguli”, spue Dumitru Luca, președinte ANAT.

În astfel de vremuri, oamenii simt nevoia mai mult ca oricând de o ”umbrelă”, de un sprijin. Această ”umbrelă” putând însemna cineva care să aibă grijă de tine iar acela poate fi angajatorul, consultantul, medicul, avocatul etc. Agentul de turism este consultant, oferă soluții, variante, opțiuni, iar agenţiile de turism nu mai sunt privite de mult timp, în toată lumea, de către hotelieri sau de către companiile aeriene, drept revânzători sau comisionari, ci sunt văzute drept parteneri. 

”Este unanim recunoscut că în contextul acestui an atât de delicat, turismul a fost una dintre cele mai lovite ramuri economice la nivel mondial iar România nu face excepție. Vorbim de o scădere a cifrei de afaceri de circa 70%, mergând până la paralizarea completă a agențiilor specializate pe incoming sau evenimente. Activitatea unei agenții de turism nu mai are de mult frontiere. Un client din România își poate achiziționa un pachet de vacanță în Grecia printr-o agenție din Germania. Un client din Italia poate veni în România printr-o agenție din Olanda, fără să fi călcat în acea agenție. Distorsionarea pieței poate fi mult mai profundă în domeniul nostru, dacă nu se iau măsuri de sprijin echivalente și în același timp. Ceea ce diferă substanțial de la o țară la alta este procentul din PIB de care se face vinovat turismul și aici avem un handicap, care s-a văzut în percepția autorităților noastre, cărora le-a trebuit mult timp să înțeleagă necesitatea acordării unei șanse turismului. După multe luni de măsuri cu caracter general și doar de piedici în calea activității noastre, am simțit o schimbare de percepție abia către finalul acestui an – probabil și pe seama campaniei electorale”, a declarat Dumitru Luca.

 Ce consideră ANAT despre diferitele măsuri cu caracter economic și social

► A fost implementat șomajul tehnic și apoi susținere de 41,5% din salariu. Măsurile au fost bune pentru multe domenii de afaceri, însă de neconceput pentru agențiile de turism care, în acea perioadă, au fost mai ocupate și mai stresate ca oricând, gestionând anulările, modificările și temerile clienților. Iar cine nu a putut accesa șomajul tehnic a fost automat eliminat și din schema următoare.

►  Kurzarbeit: măsura cerută cu insistență de către mediul de afaceri – inclusiv de ANAT – dar târziu și inefficient implementată; abia în ajunul alegerilor s-a flexibilizat, rămânând însă necesitatea acoperirii integrale a sumelor din resurse proprii iar apoi, agențiile de turism să stea cu mâna întinsă la stat pentru recuperarea unei părți din aceste sume. Iar statul nu-și respectă niciodată termenele de plată asumate.

► Voucherele compensatorii: piața s-a autoreglementat de nevoie, atunci când a constatat că regulile existente nu mai pot fi aplicate. Au fost adoptate încă de la începutul pandemiei în mai multe state europene. Lucrurile păreau că intră pe un făgaș normal, când Comisia Europeană, prin vocea Comisarului European de transporturi – conațională de-a noastră, în care ne puneam mari speranțe – a lovit din plin lumea agențiilor de turism în particular și a turismului în general: acestea pot fi oferite numai cu acordul clientului (întrebare: câți ar accepta o hârtie de valoare în locul cash-ului?). Și, pentru a obține acest acord, e de preferat ca agențiile de turism să ”momească” cu ceva clienții – probabil pe modelul binecunoscutelor pomeni electorale. Happy end: agențiile nu au de unde. Proiectul garantării acestor vouchere se plimbă de 6 luni între ministere iar agențiile suportă în continuare presiunea cererilor de rambursare și a autorităților cu atribuții de control care refuză să înțeleagă specificul activității, responsabilitățile fiecărei verigi și confundă agenția de turism cu băcănia.

► IMM Invest: este un program minunat, asemeni unui colac de salvare aruncat la 1 kilometru de cel care se îneacă. Băncile consider agențiile de turism domeniu de risc și nu dau credite nici măcar cu garanțiile oferite de stat.

► Granturile pentru capital de lucru: un program inițiat pentru a ajuta întreprinderile din domeniile cele mai afectate, modificat și răs-modificat până după data debutului aplicațiilor și care, pe alocuri, frizează ridicolul. Firmele de pompe funebre sunt eligibile dar ghizii de turism nu. Cert este că, și asa, banii sunt încă doar în declarațiile politice, nicidecum în conturile celor care au atâta nevoie de ei. Să mai spunem și că, în condițiile în care cele mai multe țări europene au acordat astfel de sume cu dedicație expresă – acoperirea rambursărilor către client pentru călătoriile anulate din cauza pandemiei – la noi sunt interzise astfel de plăți din acele sume, așa cum sunt interzise și plățile pentru salarii, deși principala resursă a agențiilor de turism este tocmai forța de muncă.

► Granturile pentru investiții: încă un fruct oprit, în condițiile în care agențiile de turism, pentru a supraviețui și a nu crea tensiuni sociale, au început să vândă din activele existente.

► Compensarea cu 20% a pierderii din 2020 versus 2019 – recent adoptată – o veste minunată, evident cea mai bună din acest an, o cerință a breslei agențiilor de turism bazată pe experiența altor țări. Însă…. Realistic vorbind, nu va vedea nimeni vreun ban mai devreme de 5 luni. Și totusi… cu un minim de bunăvoință și înțelegere, s-ar putea face un prim pas în implementarea acestei măsuri: să se deschidă aplicația, să se confirme din timp eligibilitatea și, în baza acestei confirmări să se poată accesa credite-puncte și să se poată amâna la plata datoriilor bugetare care ulterior să fie achitate cu prioritate la momentul încasării ajutorului.

Concluzia ANAT: orice măsură este bună dacă este în concordanță cu situația de fapt și este luată la timp. Noi nu ducem lipsă de măsuri, ci de coerență în aplicarea lor.

Radiografia formelor de turism pentru 2020

”Este important să ne gândim la incoming, care reprezintă un import de valută pentru România. Scăderea incoming-ului, cauzată de pandemie, nu este vina nimănui iar scăderea călătoriilor internaționale a fost dramatică în toată lumea. Nimeni nu a putut să prevadă ce s-a putut întâmpla și am suferit cu toții. Avem în acest an un turism de incoming în declin, spre zero, iar colegii noștri din agențiile de turism specializate pe turismul receptor au avut cea mai grea perioadă din existența lor. Sunt multe agenții specializate pe incoming, și sunt multe alte agenții care au un departament de incoming. Din păcate, acest domeniu aproape că nu a funcționat deloc, din motivele generate de pandemie. La fel și în domeniul turismului de evenimente, activitatea a fost tot spre zero, pentru că nu am avut dreptul de a organiza evenimente. Probabil că va mai trece ceva timp până când vom putea relua acest domeniu. Probabil că și pe viitor vom organiza evenimente hibrid – combinație între online și prezență fizică – din motive sanitare, desi acestea ne vor afecta din punct de vedere psihic”, a precizat Diana Iluț, vicepreședinte ANAT.

Dar, deși incomingul e extrem de important în România acesta nu e suficient dezvoltat. 

”Activitatea de outgoing din România depășește cu mult activitatea de incoming la ora actuală, chiar dacă ne dorim ca principala ramură a turismului să fie cea de incoming. Însă este o realitate, românii au un mare apetit pentru călătoriile externe. În acest an, din cauza pandemiei, care a izbucnit la noi la începutul lunii martie, au apărut transformări radicale în domeniul turismului, care a fost prima ramură a economiei care a avut de suferit. Majoritatea destinațiilor sunt închise, astfel că turismul a început în acest an, în jurul datei de 1 iulie, cu România, alături de Grecia și Bulgaria, destinații tradiționale pentru noi. Clienții români au călătorit mult în acest an individual, cu automobilul propriu, dar au optat și pentru călătoriile cu avionul, care au dovedit că oferă un grad mare de siguranță. La începutul lunii martie, predicția noastră a fost că turiștii vor călători la un nivel de 15% față de anul precedent, iar realitatea a fost apropiată, dar ceva mai bună – ponderea a fost de circa 20-25%. Este o cifră care totuși nu ne ajută deloc. Agențiile de turism au înregistrat mari pierderi, începând cu salariile, care reprezintă o mare pondere din cheltuiala acestora. Nu poți disponibiliza oameni alături de care ai lucrat cu eficiență ani de zile”, a subliniat Dan Goicea, vicepreședinte ANAT.

În acest sezon destinațiile s-au schimbat, fiind preferate destinațiile exotice, unde turiștii aun putut ajunge fără mari probleme. Pentru România, în perioada Revelionului și în ianuarie sunt două destinații exotice către care se pot îndrepta turiștii, anume Maldive și Zanzibar, iar o destinație caldă mai accesibilă este Egiptul.

Perspective pentru 2021

Singurul scenariu cu adevărat util pentru 2021 ar fi acela rezultat dintr-un dialog, din ascultarea și înțelegerea nevoilor specifice ale breslei agențiilor de turism și, mai ales, dintr-o acțiune rapidă și concretă. S-a vazut că nu neapărat banii rezolvă problemele – a se vedea povestea reglementării voucherelor compensatorii. Tratarea de-a valma a diferitelor ramuri economice și activități în detrimentul personalizării în luarea oricărei măsuri nu poate avea sorți de reușită așa cum nici în domeniul medical nu funcționează același plan de tratament în toate afecțiunile și la toți pacienții.

Pentru a avea un partener real de dialog, ANAT sustine, alături de multe alte patronate, reînființarea unui Minister al Antreprenoriatului și Turismului, condus de un tehnocrat. Într-un guvern în curs de creionare, în care nu mai puțin de 4 partide dau din coate să-și facă loc, mediul de afaceri, cei care creează PIB-ul acestei țări, merită un portofoliu, ca o garanție că vocea nu-i va fi ignorată.

”Consider că anul 2020, așa greu cum a fost, a adus și ceva benefic pentru noi, administratorii și managerii de agenții de turism din România și anume, ne-a REAMINTIT cât de important este să faci parte dintr-o asociație profesionistă de turism, precum ANAT, prin intermediul căreia să putem avea o voce comună în fața factorilor de decizie. Acționăm spre a întări încrederea turiștilor în agențiile de turism și de a atrage publicul spre agenții. În contextul actual, toți agenții cu care personal am discutat, au făcut tot ce au putut ca să rezolve punctual problemele fiecărui turist în parte, probleme cauzate bineînțeles de pandemia COVID 19, cu care încă ne confruntăm și de care sperăm să scăpăm în anul 2021. Agenții le-au arătat turiștilor, că le sunt alături și că le susțin dorința de călătorie, indiferent de situație”, a subliniat Cristian Vlad, membru în Consiliul Director al ANAT, președintele Consiliului Regional Centru al ANAT dar și coordonatorul grupului de lucru Young ANAT.

Young ANAT funcționează sub tutela ANAT și are scopul de a reprezenta tinerii administratori de agenții de turism din România și bineînțeles managerii de top din domeniul agențiilor de turism. Young ANAT dorește să îi susțină pe colegii cu o vechime mai mare în proiectele asociației, dar, bineînțeles și să dezvolte propriile proiecte.

Young ANAT va organiza întâlniri periodice în diferite zone ale țării cu scopul de a promova proiectele atât turiștilor, cât și colegilor din ANAT. În cadrul acestor întâlniri vor exista totodată și seminarii de discuții pe diverse teme legate de activitatea ANAT, legislatie etc.

Seria de conferințe TECH 4 TRAVELLERS

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) inițiază, începând cu 17 decembrie, seria de conferințe TECH 4 TRAVELLERS, dedicate tehnologiei.

”În ultimii 20 de ani, tehnologia a revoluţionat enorm şi radical industria turismului. S-a dezvoltat internetul, care a favorizat apariţia sistemelor de rezervări pentru bilete de avion, cazare, transport şi alte servicii turistice, dar care a facilitat enorm și circulația informației. Au apărut device-urile tip smart phone, am intrat în lumea 5G. 2020 a fost un an extrem de dificil și atipic. Oricum veneau vremuri pline de provocări pentru agenţiile de turism. Pentru că agenţia de turism va supravieţui doar dacă va asigura plus valoare şi consultanţă de calitate, dacă se va folosi la maxim de tehnologie și dacă va comunica permanent și eficient”, declară George Cioceanu, prim vicepreședinte ANAT și responsabilul proiectului.