Noi reguli pentru platformele online – Normele de referinţă ale UE au intrat miercuri în vigoare

Regulamentul privind serviciile digitale se aplică tuturor serviciilor digitale prin care consumatorii sunt puşi în legătură cu furnizorii de bunuri, servicii sau conţinut online. Documentul creează noi obligaţii pentru platformele online menite să reducă eventualele prejudicii cauzate şi să contracareze riscurile din mediul online şi prevede garanţii puternice de protecţie a drepturilor utilizatorilor online şi un cadru nou şi unic de transparenţă şi responsabilitate pentru platformele digitale, scrie Agerpres.

Concepute ca un set unic şi uniform de norme pentru UE, aceste norme vor oferi utilizatorilor noi mijloace de protecţie, iar companiilor – securitate juridică la nivelul întregii pieţe unice. Regulamentul privind serviciile digitale este primul astfel de set de instrumente normative creat la nivel mondial şi stabileşte o referinţă pe plan internaţional pentru o abordare normativă cu privire la intermediarii online.

Regulamentul privind serviciile digitale introduce un nou set de norme cuprinzătoare privind serviciile intermediare online, referitoare la modul în care acestea trebuie să îşi conceapă serviciile şi procedurile. Noile norme prevăd noi responsabilităţi menite să limiteze răspândirea de conţinut ilegal şi de produse ilegale online, să asigure o protecţie sporită a minorilor şi să ofere o mai mare libertate de alegere şi informaţii mai bune utilizatorilor. Obligaţiile care le revin diferiţilor actori online corespund rolului, dimensiunii şi impactului acestora în ecosistemul online; o imagine de ansamblu asupra acestora este disponibilă aici.

Toţi intermediarii online vor trebui să respecte noile obligaţii cuprinzătoare în materie de transparenţă prevăzute, de exemplu noul mecanism de semnalare a conţinutului ilegal, astfel încât să existe un grad sporit de responsabilitate şi supraveghere. Pentru platformele cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori sunt prevăzute obligaţii suplimentare, care includ efectuarea de evaluări anuale ample cu privire la riscurile de a cauza prejudicii online prin serviciile lor, de exemplu cele legate de expunerea la bunuri ilegale sau la conţinut ilegal sau de diseminare a dezinformării.

Platformele mai mici şi întreprinderile nou-înfiinţate vor fi supuse unui set restrâns de obligaţii, li se vor aplica unele derogări de la anumite norme şi, aspectul cel mai important, vor beneficia de o claritate şi securitate juridică sporită de a-şi desfăşura activitatea oriunde pe piaţa internă a UE.

Noile norme protejează şi drepturile fundamentale ale utilizatorilor din UE în mediul online. Noile garanţii de protecţie a libertăţii de exprimare vor limita deciziile arbitrare de moderare a conţinutului luate de platforme şi vor oferi utilizatorilor noi modalităţi de a lua măsuri în cunoştinţă de cauză împotriva platformei atunci când este moderat conţinutul lor: de exemplu, utilizatorii platformelor online vor avea acum la dispoziţie diferite posibilităţi de a contesta deciziile de moderare a conţinutului, inclusiv în situaţiile în care aceste decizii se bazează pe condiţiile generale de utilizare ale platformelor. Utilizatorii pot adresa direct plângeri platformelor, pot alege un organism extrajudiciar de soluţionare a litigiilor sau pot introduce căi de atac în instanţă.

Noile norme prevăd, de asemenea, obligaţia platformelor de a redacta condiţiile generale de utilizare într-o manieră clară şi concisă şi de a respecta drepturile fundamentale ale utilizatorilor.

Platformele online foarte mari şi motoarele de căutare foarte mari vor trebui, în plus, să întreprindă o evaluare detaliată a riscurilor pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru libertatea de exprimare, protejarea datelor cu caracter personal, libertatea şi pluralismul mass-mediei online şi drepturile copiilor.

Regulamentul privind serviciile digitale prevede un nivel fără precedent de supraveghere publică a platformelor online în întreaga Uniune, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE. Comisia are competenţa de a supraveghea în mod direct platformele online foarte mari şi motoarele de căutare online foarte mari, adică cele care, luate fiecare în parte, sunt utilizate de peste 10% din populaţia UE, adică de aproximativ 45 de milioane de persoane. În plus, fiecare stat membru va trebui să desemneze un coordonator al serviciilor digitale, care va supraveghea atât alte entităţi care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind serviciile digitale, cât şi platformele online foarte mari şi motoarele de căutare online foarte mari, în vederea identificării eventualelor probleme care nu au caracter sistemic.

Comisia înfiinţează un Centru european pentru transparenţa algoritmilor (ECAT), menit să o sprijine în rolul său de supraveghere prin cunoştinţele multidisciplinare proprii şi din afară pe care le deţine. Centrul va oferi sprijin în contextul evaluărilor privind măsura în care funcţionarea sistemelor algoritmice respectă obligaţiile de gestionare a riscurilor pe care Regulamentul privind serviciile digitale le stabileşte pentru platformele online foarte mari şi pentru motoarele de căutare foarte mari pentru a asigura un mediu online sigur, previzibil şi de încredere.

În urma intrării în vigoare, miercuri, a Regulamentului privind serviciile digitale, platformele online vor avea la dispoziţie 3 luni pentru a raporta numărul de utilizatori finali activi de pe site-urile lor web (adică până la 17 februarie 2023). Comisia invită, de asemenea, toate platformele online să îi notifice numerele publicate. Pe baza acestor numere ale utilizatorilor, Comisia va evalua dacă o platformă ar trebui desemnată drept platformă online foarte mare sau drept motor de căutare online foarte mare.