Noi restricţii în cazul organismelor modificate genetic. Romania decide dacă le mai importă sau nu

Astăzi, 13 octombrie, europarlamentarii din Comisia de Mediu, Sănătate Publică şi Securitate Alimentară din cadrul Parlamentului European vor vota pe marginea unui proiect de Regulament prin care se doreşte ca statele membre să aibă posibilitatea de a decide şi asupra restricţionării ori interzicerii importurilor şi a vânzării produselor OMG pe teritoriul lor. Discuţia vine după ce, în luna ianuarie a acestui an, europarlamentarii au adoptat o legislaţie care permite statelor membre UE să restricţioneze sau să interzică deplin cultivarea recoltelor care conţin organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, chiar dacă acest lucru este permis la nivel UE.

Recent, statele membre şi-au exprimat şi poziţia cu privire la acest subiect, astfel că 19 ţări au anunţat că doresc interzicerea cultivării OMG. Este vorba despre  Austria, Belgia (în Valonia), Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia și Marea Britanie (în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord).

România, unde se cultivă singurul soi de porumb modificat genetic permis la cultivare în UE (MON810 ), nu a solicitat Comisiei Europene interzicerea cultivării organismelor modificate genetic pe teritoriul său.

Ce s-ar putea interzice

Practic, prin noile reglementări, parlamentarii europeni vor să aplice aceleaşi principii pe care le-au folosit pentru a rezolva disputa membrilor UE pe tema cultivării OMG: Vor să lase la latitudinea statelor decizia interzicerii utilizării OMG, cu respectarea unor condiţii însă. „Statele membre pot adopta măsuri de restricționare sau de interzicere a utilizării OMG-urilor destinate utilizării ca produse alimentare; produselor alimentare care conțin sau constau din OMG-uri; produselor alimentare produse din sau care conțin ingrediente produse din OMG-uri; OMG-urilor destinate utilizării ca furaje; furajelor care conțin sau constau din OMG-uri şi furajelor produse din OMG-uri, cu condiția ca respectivele măsuri să fie justificate și bazate pe motive întemeiate, în conformitate cu legislația Uniunii, proporționale și nediscriminatorii.

De asemenea, în cazul în care doresc să interzică folosirea acestor alimente pe teritoriul său, statele membre trebuie să prezinte în prealabil Comisiei un proiect al respectivelor măsuri, precum și o justificare corespunzătoare.

Totodată, proiectul prevede existenţa unei perioade rezonabilă de timp în care se pot utiliza stocurile existente de produse menționate cu OMG-uri vizate de respectivele măsuri, care puteau fi utilizate în mod legal înainte de data adoptării măsurilor.

Citeşte şi Americanii au retras porumbul modificat genetic din România. Se fac teste pe prune

Care ar putea fi impactul asupra României

În toată această dispută dintre statele membre cu privire la cultivarea OMG-urilor, România a fost de partea ştiinţei, fapt demonstrat, de altfel, şi de poziţia oficială luată la începutul acestei luni, când a expirat data până la care membrii UE îşi puteau exprima dorinţa pe acesată temă. România este printre statele membre care acceptă cultivarea porumbului MON 810, singurul admis spre cultivare în UE.

România are însă un interes economic important pe acest segment de piaţă, în contextul în care, în momentul aderării, fermierii români au pierdut o sursă importantă de venit – cel obţinut din valorificarea soiei modificate genetic. Vorbim despre producţia de pe o suprafaţă de aproximativ 100.000 de hectare, cât era înainte de 2007, şi care a fost redusă la zero ca urmare a faptului că în UE este interzisă cultivartea soiei modificate genetic.  În schimb, UE acceptă importurile de soia OMG din state non-UE, astfel că, după momentul aderării, România a devenit un mare importator. Din datele Ministerului Agriculturii, aproximativ 85% din importurile de soia ale UE sunt de fapt importuri de şroturi modificate genetic. În cifre, vorbim despre 40 de milioane de tone de şroturi pe an.

Citeşte şi Americanii şi românii au testat peste 50 de tipuri de plante modificate genetic pe teritoriul ţării

Totodată, din datele MADR, de la aderarea la UE, moment în care România nu a mai putut produce soia OMG, costurile furajării animalelor şi implicit, la costul cărnii de pasăre a crescut simţitor. Concret, într-un singur an (2008), deficitul comercial al balanţei comerciale a ajuns la 117,4 milioane de euro, din care 58,1 milioane de euro s-au datorat importurilor suplimentare de şroturi de soia şi 39,3 milioane de euro au fost necesare pentru importurile de boabe.