Noile conduceri ale Eximbank şi Banca Românească au fost validate pe 30 ianuarie de BNR. Soluţii pentru o vânzare către CEC Bank?
Banca Naională a României a avizat la pachet conducerile executive şi neexecutive ale Eximbank şi Banca Românească.
Astfel, „tripleta de aur” de la şefia Eximbank este Traian Halalai, preşedinte, Florin Kubinschi şi Cristian Şaitariu, vicepreşedinţi şi membri executivi ai conducerii Eximbank. Pe lîngă aceştia au mai fost numiţi ca membri neexecutivi în Consiliul de Admibnistraţie al băncii Vasile Secăreş, Daniel Tudor (care vine din ANAF) şi Adrian Micu (director general la Eximasig).
Pentru conducerea Băncii Româneşti (până la finalizarea sau nu a procesului de fuziune) BNR a avizat pe Lucian Anghel, pentru poziţia de director general executiv al băncii, şi pe Oana Ilie în poziţia executivă de director general adjunct. Pentru membri neexecutivi în CA au fost avizaţi Traian Halalai, Lidia Stan şi Doru Bulata.
„Tranzacţia Eximbank-Banca Românească este închisă şi nu se mai poate face nimic aici. Dacă se doreşte mutarea Băncii Româneşti către CEC, procesul este ceva mai complex şi necesită schimbarea statutului băncii. Se poate face prin vânzarea activelor şi pasivelor către Eximbank, iar apoi vânzarea tuturor participaţiilor la CEC Bank, care are ca unic acţionar tot statul român! Posibilităţile sunt multiple, statul trebuie să se decidă ce va face”, spun surse din mediul bancar.
Practic, statul poate decide acum fie plasarea activelor şi pasivelor Băncii Româneşti către Eximbank sau către CEC, fie o parte din activele şi pasivele Băncii Româneşti către CEC şi o altă parte către Eximbank, fie Eximbank să vândă participaţiile Băncii Româneşti către CEC Bank.
Simgura problemă este dată de faptul că, prin tranzacţia efectuată, Eximbank trebuie să noteze un profit contabil de 80-100 de milioane de euro (n.r. – calculele sunt făcute pe baza interviului acordat de Traian Halalai, preşedinteşe Eximbank, către Ziarul Financiar şi în care spune că „Pentru Banca Românească am plătit 61 milioane de euro, adică un multiplu de 0,4, şi aş putea spune că statul are deja un câştig de 70 mil. euro după fuziune). O eventuală tranzacţie între băncile statului ar putea atrage obligaţia statului, eventual prin CEC Bank, să capitalizeze Eximbank cu aproximativ 100 de milioane de euro, după ce abia a capitalizat CEC cu acordul greu obţinut de la Comisia Europeană.
În condiţiile în care Eximbank va fuziona cu Banca Românească, noua capitalizare obţinută îi va permite dublarea activităţii de creditare. Mai exact, Eximbank ar avea voie să acorde, în condiţii de prudenţialitate absolută, credite de circa un miliard de euro.