‘Normele metodologice pe legea vânzărilor terenurilor agricole vor apărea în câteva zile. Au fost agreate de toate ministerele şi este o chestiune de zile, după care trebuie publicate în Monitorul Oficial’, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prezent la conferinţa organizată de LAPAR.
Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă nu se aplică din lipsa normelor de aplicare. De asemenea, Agenţia Domeniilor Statului (ADS), cea care va regla piaţa funciară din partea statului, trebuie să treacă în subordinea premierului.
Din păcate, o mare parte a agricultorilor români se plâng că Legea 17 este ‘o lege antinaţională pentru majoritatea românilor’ şi cer îmbunătăţiri pentru a evita înstrăinarea terenurilor.
‘Pământul este principalul mijloc de producţie, este un bun naţional ce nu trebuie înstrăinat. Sunt deja vândute străinilor peste un milion de hectare, iar alte două milioane sunt arendate de aceeaşi categorie. Prin dreptul de preempţiune stabilit prin legea recent adoptată, considerată de majoritatea românilor antinaţională, şi suprafeţele arendate vor intra curând în proprietatea actualilor arendaşi’, a declarat joi preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.
Procedurile introduse în lege asigură respectarea dreptul de preempţiune la achiziţia acestor terenuri pentru coproprietari, arendaşi, proprietari vecini şi stat.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri.
În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol este şi de 13 ori mai mic faţă de alte state europene, în condiţiile în care un hectar se vinde cu 3.700 de euro, iar în Germania sau Danemarca poate ajunge la 11.000 de euro, respectiv 22.000 de euro. În Olanda, pământul agricol este extrem de valoros pentru că un hectar poate ajunge şi la 48.000 de euro.
Cele mai mari suprafeţe de terenuri, în România, sunt deţinute de italieni, cu o pondere de 24,29%, urmaţi de germani cu 15,48% şi de cei din ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%