Pentru a ţine cont de o „situaţie securitară degradată pe termen lung în partea noastră a lumii”, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store propune alocarea a 600 de miliarde de coroane (aproape 52 de miliarde de euro) suplimentare pentru armata ţării sale, în perioada 2024-2036, „un efort istoric”.
„O apărare mai puternică va acţiona în mod disuasiv împotriva celor care vor să ameninţe securitatea noastră şi a aliaţilor noştri”, a spus el, prezentând o Carte Albă asupra apărării, la bordul unei fregate a marinei norvegiene.
„Ipoteza noastră de plecare este aceea că avem de-a face cu un vecin tot mai periculos şi mai imprevizibil vreme de mulţi ani”, a subliniat el, cu referire la Rusia.
Cele două ţări împart în Marele Nord 198 de kilometri de frontieră terestră, precum şi o frontieră maritimă în Marea Barenţ.
Ţară membră a NATO, Norvegia va comanda cinci noi fregate, cel puţin un al cincilea submarin, până la 28 de nave de mărime diversă, drone de supraveghere maritimă, mijloace de atac în profunzime şi elicoptere, potrivit Cărţii Albe.
Numărul de brigăzi ale forţelor armate terestre va fi majorat de la una la trei, cel al sistemelor antiaeriene de tip Nasams va fi dublat de la patru la opt, iar decizia de a închide baza aeriană de patrulare maritimă din Androya (nord) a fost anulată.
Potrivit ministrului pentru buget, Trydve Slagsvold Vedum, bugetul apărării, care era de 91 de miliarde de coroane anul trecut, va ajunge la 166 de miliarde în 2036.
El va reprezenta echivalentul a circa 3% din Produsul Intern Brut (PIB) al Norvegiei, comparativ cu 2% în acest an, plafon prevăzut de NATO.
Minoritar în parlament, guvernul de centru-stânga are nevoie de sprijinul altor formaţiuni pentru ca textul său să fie adoptat.
Principala forţă de opoziţie, partidul conservator a transmis deja un semnal pozitiv, apreciind că această Carte Albă va constitui o bună bază pentru „negocieri”.