După ce a acceptat să aloce mai multe fonduri pentru măsuri sociale, inclusiv un ajutor suplimentar de circa 20 de milioane de euro pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale romilor din România, de unde provin o parte din cerşetorii văzuţi pe străzile din Norvegia, executivul de la Oslo a primit şi sprijinul Partidului Centrist, de opoziţie, pentru adoptarea actului normativ.
Drept urmare, Partidul Conservator şi Partidul Progresului (formaţiune ultranaţionalistă) ce alcătuiesc coaliţia guvernamentală de la Oslo au asigurat sprijinul parlamentar pentru votarea proiectului de lege, care ar putea intra în vigoare în câteva luni.
Susţinătorii iniţiativei argumentează că cerşetoria a devenit mai agresivă în ultimii ani şi a condus de asemenea la creşterea delincvenţei, cum ar fi traficul cu fiinţe umane.
Un astfel de act normativ a mai fost aplicat în Norvegia, dar a fost abrogat în anul 2005. În urma presiunilor dreptei, guvernul anterior social-democrat a acordat în anul 2013 administraţiilor locale dreptul de a stabili propriile condiţii în care este permisă cerşetoria.
Dar, după ce au câştigat alegerile, conservatorii şi dreapta xenofobă şi-au intensificat eforturile pentru revenirea la prevederile legale aplicate la acest capitol până în anul 2005. Primul pas a fost reforma locală, la care au aderat mai multe localităţi din sud, însă nu şi capitala Oslo.
Iniţiativa a primit şi critici, cum ar fi cele exprimate de Comisia Naţională pentru Drepturile Omului, care apreciază că legea propusă este discriminatorie şi încalcă libertatea de expresie, în timp ce unele asociaţii juridice sunt nemulţumite de timpul foarte scurt, de numai trei săptămâni, cât proiectul legislativ va rămâne în dezbatere publică.