Fiecare strat membru al UE are câte un membru în Colegiul comisarilor europeni, care formează conducerea politică a executivului european pentru cei cinci ani de mandat.
Reconfirmată săptămâna trecută pentru al doilea mandat de preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a precizat că doreşte ca fiecare ţară să propună un bărbat şi o femeie pentru a ocupa funcţia de comisar european ce revine statului respectiv.
”Singura excepţie atunci când un comisar în exerciţiu rămâne” şi în viitorul executiv UE, a explicat politiciana germană, care a accentuat că obiectivul este ca în Colegiul comisarilor să existe paritate între bărbaţi şi femei.
Ursula von der Leyen doreşte să înceapă interviurile cu candidaţii la jumătatea lunii august. Fiecare dintre candidaţii selecţionaţi va trebui să fie audiat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, după care întreaga Comisie va trebui să obţină votul eurodeputaţilor.
Mai mulţi comisari europeni ar dori să rămână şi în viitoarea Comisie, aşa cum este cazul grecului Margaritis Schinas, al belgianului Didier Reynders şi a olandezului Wopke Hoekstra. Acesta din urmă este susţinut oficial de guvernul olandez.
Premierul irlandez Simon Harris l-a propus ca viitor comisar european pe fostul său ministru Michael McGrath, dar nu a propus şi o femeie.
În unele ţări, ca Belgia şi Franţa, situaţia este complicată de absenţa unui guvern cu atribuţii depline.
La finalul lunii iunie, preşedintele Emmanuel Macron declarase la Bruxelles că doreşte să îl păstreze pe actualul comisar european Thierry Breton şi în viitoarea Comisie.
Însă între jurişti există o dezbatere dacă această nominalizare îi revine şefului statului francez, în contextul în care recentele alegeri legislative din Franţa nu au dus la o majoritate în parlament, ceea ce împiedică formarea unui nou guvern.
Marţi, Emmanuel Macron şi-a anunţat intenţia de a numi noul guvern înaintea încheierii Jocurilor Olimpice de la Paris, adică până la ”jumătatea lunii august”.