Noua lege a adopţiilor creează nemulţumiri. Familie adoptivă: ,,Paşii sunt aceiaşi, nu s-a schimbat nimic”

Noua lege a adopţiilor, intrată în vigoare la data de 12 august, a fost prezentată public în cadrul unei conferinţe de presă a reprezentanţilor Ministerului Muncii, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) şi UNICEF, drept o reglementare menită să scadă la jumătate timpul mediu necesar perfectării procedurilor, de la un an şi jumătate, la mai puţin de 12 luni.

,,Efortul şi finalitatea pe care ne-o dorim este ca mai mulţi copii să ajungă în familii. Astăzi putem să spune că da, procesul de adopţie este mai uşor, mai rapid. O lungă listă de documente au fost tăiate, digitalizate, simplificate, comasate „, declara Oana Ţoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, în urmă cu o săptămână.

Părinţii adoptatori spun însă că problemele au rămas, iar procesul de adopţie e la fel de lung

,,Paşii sunt aceiaşi, nu s-a schimbat nimic. Dacă vă uitaţi în lege, scrie exact acelaşi lucru, dar un pic mai nuanţat. Şi după cum spun dumnealor, focusul e copilul, dar cu toate astea tot dumnealor au afirmat că «până la urmă nu contează tipul ci să se facă potrivirea corectă» (n.r. declaraţia aparţine Gabrielei Coman, preşedinte ANPDCA). Deci nu contează pentru ei cât timp stă un copil în sistem, contează să găsească familia potrivită. Nu au zis nimic despre buget, pentru că trebuie bani de transport, de benzină ca să mergi sa monitorizezi copilul sau familia. Legea e foarte frumoasă acolo, la minister, pe hârtie, dar cine verifică şi sancţionează? Da, au inventat o nouă poziţie, inspectorul social, care se va duce şi va inspecta. Dar după ce inspectează, ce face, pe cine amendează, pe colegul lui asistent social?! Mă îndoiesc…”, a declarat pentru MEDIAFAX o femeie care doreşte să adopte un copil.

Ea nu a vrut să îi fie făcut public numele de teamă să nu îi fie periclitat procesul de adopţie al unei fetiţe, demers început în toamna anului trecut, dar care e posibil să fie încheiat abia anul viitor.

Şi reprezentanţii Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copiilor (DGASPC) arată că modificările aduse prin noua lege nu scad timpul necesar finalizării procesului de adopţie. O spune şeful serviciului de adopţie şi post adopţie a DGASPC Sector 4, Cristina Neacşu.

„Nu am început încă să lucrăm pe noua legislaţie, pentru că au intrat în vigoare acum o săptămână, practic de abia avem un dosar pentru care o să lucrăm. Dar s-a diminuat timpul, trebuie să facem aceeaşi treabă pe care o făceam în 120 de zile, trebuie să o facem acum în 90 de zile şi în rest au rămas cam aceleaşi. S-au diminuat nişte termene în ceea ce priveşte etapa de deschidere a procedurii de adopţie. Plus că ni s-au dat nişte atribuţii noi, pe Registrul Naţional de Adopţii. Până acum, registrul era gestionat de ANPDCA, acum va fi dat către Direcţii, ca să eliberăm noi liste şi să facem totul noi, să introducem noi toate datele”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Neacşu.

Practic, explică reprezentantul DGASPC, prin noua lege a adopţiei singura scădere concretă de timp a fost cea a evaluării familiilor adoptatoare, care înainte se realiza în 120 de zile, iar acum se face în cel mult 90 de zile. Însă, cu aceiaşi asistenţi sociali, care trebuie să se ocupe şi de selecţia familiilor şi de supravegherea copiilor aflaţi în îngrijirea statului şi de procedurile de adopţie şi de monitorizările post-adopţie.

,,Un angajat al DGASPC Sector 4 are luna aceasta, în medie, 43 de dosare de care se ocupă. Sunt 88 de familii, plus copiii care sunt în evidenţă, plus serviciul post-adopţie. Însă noi stăm foarte bine din acest punct de vedere, pentru că avem şapte angajaţi. În ţară e mult mai rău! Eu nu mă gândesc că nu vom putea respecta aceste termene, o să fie mai greu şi este un pic mai complicat acum, până intrăm într-un ritm, dar eu sper să facem faţă”, a mai precizat pentru MEDIAFAX Cristina Neacşu.

Reprezentantul DGASPC Sector 4, din Bucureşti, spune că o problemă importantă e reprezentată, în continuare, de instanţele de judecată, care ar trebui să decidă în cel mult două săptămâni încuviinţarea spre adopţie a unui copil, dar procesul poate dura chiar şi o jumătate de an.

Etapele pe care trebuie să le parcurgă o persoană sau o famile ce doreşte să adopte un copil sunt aceleaşi, diferă însă o serie de obligaţii ce revin asistenţilor sociali şi părinţilor adoptatori.

Prima etapă o reprezintă întâlnirea preliminară, în cadrul căreia reprezentanţii DGASPC prezintă persoanei sau cuplului care doreşte să adopte un copil legislaţia, paşii ce trebuie urmaţi, documentele necesare şi care sunt caracteristicile copiilor adoptabili. Nu contează dacă persoana adoptatoare este femeie sau bărbat şi nici dacă este căsătorită sau nu. În schimb, cetăţenii care au comis o crimă împotriva persoanei sau familiiei, cei care au fost condamnaţi pentru consum sau trafic de droguri şi cei care au fost diagnosticaţi sau care trăiesc cu o persoană diagnosticată cu boală psihică nu au dreptul să adopte. Se va depune un dosar cu mai multe documente (care atestă, identitatea, domiciliul, studiile, venitul şi starea de sănătate) şi o cerere de evaluare pentru a stabili dacă persoana este sau nu aptă să adopte.

A doua etapă, evaluarea persoanei sau cuplului care doreşte să adopte un copil, proces ce durează 90 de zile şi constă în cel puţin şase întâlniri cu un asistent social, alte cel puţin patru întâlniri cu un psiholog şi
trei întâlniri pentru dobândirea de abilităţi parentale. La finalul acestei perioade, specialiştii Direcţiei stabilesc dacă persoana sau familia este aptă să adopte, sau nu. În cazul în care este respinsă cererea, persoana are posibilitatea de a contesta deciza.

A treia etapă, presupune potrivirea teoretică a familiei cu un copil aflat în Registrul Naţional de Adopţii. Reprezentanţii DGASPC precizează, însă, că nu copilul trebuie să răspundă dorinţei familiei, ci familia trebuie să fie potrivită pentru copilul ce urmează să fie adoptat. În momentul în care asistentul social identifică un copil care se potriveşte cu profilul familiei adoptatoare, dosarul celui mic (care conţine datele personale, istoricul medical şi anumite trasaturi de personalitate) este prezentat acesteia. Familia poate refuza copilul sau poate accepta să treacă la etapa următoare de potrivire – întâlnirea directă. În cazul în care o familie refuză cinci copii care îi sunt prezentaţi în vederea adopţiei, atestatul de parinte adoptator va fi suspendat, iar membrii familiei vor fi obligaţi să urmeze un curs de consiliere parentală.

A patra etapă, potrivirea directă, presupune vizitarea copilului la centrul unde acesta se află, vor avea loc cel puţin patru întâlniri sub supravegherea asistentului social şi se va întocmi apoi un raport final de potrivire, care va fi înaintat instanţei de judecată, odată cu propunerea de încredinţare a copilului în vederea adopţiei. Aceste etape de potrivire, teoretică şi practică, durează, în general, între o lună şi patru luni, în funcţie de timpul disponibil al familiei adoptatoare. Dar, spun reprezentanţii DGASPC, au fost cazuri în care, nici după un an familia adoptatoare nu a reuşit să parcurgă aceste etape.

Etapa a cincea, înaintarea dosarului către Tribunal, pentru încredinţarea copilulu. Dar, odată cu depunerea dosarului, copilul este încredinţat temporar familiei în vederea adopţiei, pentru o perioadă de cel puţin 90 de zile. Deşi instanţa ar trebui să judece în regim de urgenţă toate aceste solicitări de adopţie, durează minimum o lună până când tribunalul stabileşte primul termen al procesului, existând situaţii în care a durat chiar şi aproape trei luni până când magistraţii au luat în analiză cauza. Apoi, ar putea dura până la patru luni tehnoredactarea sentinţei. După tehnoredactarea deciziei magistraţilor, trebuie să treacă 30 de zile lucrătoare pentru ca aceasta să poată fi legalizată.

Schimbări importante aduse de noua lege sunt, în schimb, în privinţa criteriilor de selecţie a copiilor. Familiile adoptatoare nu vor mai putea să aleagă naţionalitatea, etnia, sexul sau vârsta copilului care să îi fie prezentat în vederea adopţiei. Totuşi, în etapa de evaluare a familiei, specialiştii DGASPC pot preciza în raportul final vârsta, sexul sau starea de sănătate a copilului pe care aceasta este aptă să îl adopte, astfel încât în momentul prezentării, familiei să îi fie arătaţi copii care să corespundă din anumite puncte de vedere aşteptărilor acestora.

În România sunt 57.581 copii în sistemul de îngrijire al statului, dintre care 3.250 sunt adoptabili, dar numai 1.800 de familii, aproximativ, sunt dispuse să ia acasă un micuţ aflat în centrele maternale sau de tip rezidenţial. Deşi peste jumătate din copiii adoptabili au vârste cuprinse între patru şi 14 ani, majoritatea părinţilor adoptatori îşi doresc un copil de până în trei ani.