Noua lege a dării în plată merge la promulgare. Bancherii sunt îngrijoraţi că alte opt proiecte cu impact asupra sistemului pot fi promulgate

Reprezentanţii bancherilor spun că intrarea în vigoare a acestor legi, cumulată cu efectele pandemiei Covid-19 ar putea avea un efect destul de puternic asupra economiei. În acest context, atenţia băncilor se va îndrepta către indicatorii financiari proprii şi mai puţin către efortul de reconstrucţie al economiei.

„Modificările aduse Legii Dării în Plată nu sunt un caz singular din punct de vedere al legislației ce privește băncile în perioada recentă. Credem că este extrem de important să reamintim că există în dezbatere parlamentară – fie foarte aproape de votul final, fie în pronunțarea Curții Constituționale a României sau transmitere în vederea promulgării – un număr de opt legi sau inițiative legislative cu impact major asupra sistemului bancar (e.g. plafonarea dobânzilor ce pot fi percepute, eliminarea titlului executoriu, obligația de conversie a creditelor în caz de depreciere a cursului cu peste 20%, limitarea cesiunilor de creanțe, suspendarea plăților ratelor până la sfârșitul anului în contextul pandemiei etc.) Majoritatea acestor proiecte de lege iniţiate anterior pandemiei COVID-19 se suprapun peste situaţia acută existentă acum în economie şi peste legislaţia în vigoare, sau pe cale de a fi adoptată privind suspendarea plăţii ratelor până la sfârşitul anului”, spun reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Una dintre legile privind suspendarea ratelor la credite în contextul Covid 19, iniţiată de Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a fost declarată neconstituţională deoarece are aceleaşi prevederi ca şi OUG 37 care este deja în vigoare, iar legea privind plafonarea dobânzilor la credite a fost aprobată de plenul Parlamentului şi dacă nu este atacată la CCR va merge la promulgare la fel ca şi legea dării în plată modificată.

Înainte de declararea stării de urgenţă, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a subliniat impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi a economiei naţionale aprobarea proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda, cele patru legi anit cămătărie.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%. Studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

Tocmai de aceea, reprezentanţii CPBR subliniază acum, că „Responsabilitatea în alocarea resurselor va fi definitorie în evoluția sistemului bancar și a economiei României în perioada post criză de sănătate și în recesiunea economică ce va urma pandemiei COVID-19. Astfel, orice măsuri avute în vedere prin legi sau acte normative ar trebui sa contribuie la a conserva capacitatea băncilor de a rămâne solid capitalizate și cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naționale și internaționale, şi nu de a le slăbi aceasta capacitate, pentru a evita afectarea stabilității financiare și a întregii economii”.

CPBR spune în acest context că băncile vor adopta în perioada următoare o poziție precaută, până la înțelegerea impactului rezultat, funcție de legile ce urmează a mai fi adoptate.

Ca impact direct al respectivelor legi sunt identificate: diminuarea interesului investitorilor în sectorul financiar, ca urmare a efectelor asupra stabilităţii şi perspectivelor de profitabilitate ale sistemului bancar; creşterea presiunii asupra pieţei imobiliare, ca urmare a reducerii creditării pentru achiziţia de locuinţe şi creşterea creditelor neperformante, care poate conduce la creşterea riscului de ţară şi care va afecta în mod direct capacitatea de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.

Pe 27 mai, la CCR se discută constituţionalitatea modificărilor aduse de parlament la OUG 37/2020, cele referitoare la prelungirea suspendării ratelor la credite cu 18 luni şi a agricultorilor afectati de secetă.