Noua strategie de export a României va fi gândită pentru ciclul financiar 2014-2020 al UE
‘Strategia Naţională de Export va fi cel de-al treilea exerciţiu de această natură pentru România şi va fi proiectată în funcţie de ciclul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene pentru a fi în consonanţă cu obiectivul naţional de accesare a fondurilor europene. Este prematur să detaliem acum coordonatele SNE, dar una dintre paradigmele acesteia, alături de parteneriatul public-privat în asigurarea managementului său, va fi concentrarea eforturilor pe creşterea capacităţii firmelor şi, în general, a economiei româneşti, de a crea, adăuga, reţine şi capta valoarea în lanţul valoric naţional, indiferent de originea capitalului. Nu facem diferenţiere între capital român şi capital străin pentru că o specializare înaltă, care integrează lanţul valoric naţional, contribuie la identitatea competitivă a României, chiar dacă vectorul este capitalul străin’, a spus Costin Lianu.
Acesta a precizat că este nevoie de ‘o analiză a lanţurilor valorice mondiale, a modului în care România se integrează în aceste lanţuri şi locurile pe lanţurile valorice unde putem acapara poziţii durabile pe pieţele internaţionale, chiar şi în comerţul cu produse intermediare’.
Întrebat despre principala deosebire a SNE 2014-2020 faţă de precedenta strategie, reprezentantul Ministerului Economiei a arătat că aceea a fost făcută în contextul provocărilor legate de efectele crizei globale, în timp ce noul document va urmări ‘înţelegerea modului în care funcţionează lanţurile valorice globale şi ce efecte induce procesul de fragmentare a comerţului internaţional în activităţi din ce în ce mai specializate, pe verticală, dar şi externalizările de activităţi productive’.
‘Ar trebui ca producătorii români să se specializeze şi pe nişe de piaţă, inclusiv în sfera serviciilor, care nu sunt cuprinse clasificarile CAEN şi care, de multe ori, scapă statisticilor’, a subliniat dr. Costin Lianu.
În opinia sa, specializarea şi integrarea producătorilor români în lanţuri valorice mondiale, în calitate de sub-furnizori de produse cu valoare adăugată ridicată, le poate oferi acestora perspectiva unor noi pieţe de desfacere mai sigure.
‘După ce s-au specializat pe lanţul de furnizare al Dacia, mulţi exportatori români de produse din domeniul auto, dar şi din altele, caută să livreze la alţi producători de pe lanţul Mercedes sau al altor producători. În prezent, sunt firme româneşti care caută să livreze componente auto sau alte subcomponente industriale în India, în China şi în alte ţări’, a spus directorul din ME.
Referindu-se la specializarea în ţară a producătorilor români, datorită prezenţei capitalului străin, coordonatorul SNE a apreciat că ‘îngemănarea şi sinergiile între capitalul străin şi capitalul autohton sunt benefice şi trebuie valorificate, puse să lucreze în avantajul societăţii româneşti. Crearea şi captarea de valoare pe lanţul valoric naţional este, până la urmă, rodul societăţii româneşti, iar participarea capitalului străin decisă prin localizarea în România implică forţă de muncă bine calificată şi specializată, creativitate românească’.
Exportul realizat de către capitalul străin implică multe sub-furnituri naţionale, locale de produse şi servicii româneşti şi, cu cât acestea sunt mai multe şi mai specializate, cu atât capitalul străin va fi mai bine inserat în economia românească.
‘Nu în ultimul rând, capitalul străin introduce şi consacră o cultură managerială corporatistă care va permite şi creşterea abilităţilor manageriale în general’, a adăugat reprezentantul Ministerului Economiei.
Dr. Costin Lianu a fost coordonatorul Strategiei Naţionale de Export pentru 2005-2009 şi 2010-2014.
După declanşarea crizei economice mondiale, Strategia Naţională de Export a României a urmărit să prioritizeze pieţele ţintă mai puţin afectate de criză, în general cele dinafara UE. Astfel, au fost identificate 15 sectoare strategice cu pieţele ţintă non-UE aferente. În acest context, şi programul de participare a României la târguri şi expoziţii internaţionale, precum şi organizarea de misiuni economice specializate a fost recalibrat. Anul trecut, România a participat cu pavilion naţional la 61 târguri şi expoziţii internaţionale specializate pe 18 domenii de activitate.
În 2011, exporturile au atins un volum de 45,040 miliarde euro (+20,5%), iar importurile au crescut la 54,823 miliarde euro (+16,9%), faţă de 2010, reprezentând o creştere de circa trei ori atât a schimburilor comerciale totale, cât şi a exporturilor, comparativ cu cele înregistrate cu circa 10 ani în urmă.
Pentru 2012, conform estimărilor Institutului Naţional de Statistică (publicate în luna martie 2013), deşi exporturile pe luna decembrie 2012 au scăzut cu 5%, se previzionează un nivel aproximativ al exporturilor pe tot anul 2012 similar celui din anul 2011, cu o uşoară scădere de 0,5% datorată unei evoluţii defavorabile a comerţului cu principalii parteneri comerciali şi retragerii de pe piaţa din România a unor investitori strategici (Nokia – locul 2 la export).
Evoluţia pozitivă a exporturilor româneşti, înregistrată în ultimii ani, a determinat o creştere a ponderii exporturilor în PIB-ul României: de la 23,7%, cât reprezenta în 2007, la circa 34,5%, în 2011.
În contextul apariţiei cercetării ‘Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele pieţe din România’, coordonată de prof. dr. Cezar Mereuţă, dr. Costin Lianu a avut, joi, o intervenţie pe tema prezenţei capitalului străin în economia naţională.