Noua strategie energetică: capacitatea de interconectare a țării crește masiv, importurile de electricitate pot exploda

“România își propune să suplimenteze capacitățile de interconexiune la orizontul anului 2030, având în vedere analizele cost-beneficiu din punct de vedere socio-economic și de mediu, urmând a fi implementate proiectele în cazul cărora beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile.

În același timp, prin cadrul legislativ primar și secundar, dar și prin finalizarea proiectelor legate de închiderea inelului național de 400 kV (linii interne), România va crea condițiile pentru maximizarea capacităților de interconexiune ofertare”, scrie în noua strategie energetică a țării, actualizată în această lună.

Capacitatea de interconectare va crește și va ajunge la peste 15% din capacitatea instalată la orizontul anului 2030. Cităm iarăși din strategie.

“Implementarea Proiectelor de Interes Comun (PIC-urilor) și realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a rețelei electrice de transport, incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018-2027, vor ajuta considerabil pentru atingerea unui grad de interconectare a rețelelor electrice de cel puțin 15,4% la nivelul anului 2030.

Mai mult, CNTEE Transelectrica a dezvoltat un plan de acțiuni în conformitate cu Articolul 15 din Regulamentul (UE) 2019/943 din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică care stabilește capacitatea minimă disponibilă pentru comerțul transfrontalier ca fiind minim 70% din capacitatea de transport, respectând limitele de siguranță în funcționare după considerarea contingențelor.

Prin urmare, având în vedere proiectele incluse în Planul de Dezvoltare a RET 2018 – 2027 și estimările rezultate, România va atinge un grad de interconectare de cel puțin 15,4% din capacitatea totală instalată până în anul 2030”.

Dacă la nivelul anului 2017, capacitatea netă de transfer era de 1.400 MW (cifră din strategie) se estimează că, la nivelul anului 2030, aceasta va ajunge la 3.500 MW, deci va apărea o capacitate de interconexiune nouă de 2.100 MW.

Iată și proiectele care vor concura la acest obiectiv:

LEA 400kV Oradea-Nădab – 300 MW

LEA 400kV Reșita-Pancevo + LEA 400kV Porțile de Fier-Reșița – 300 MW

LEA 400kV Smârdan Gutinaș + LEA 400kV Cernavodă-Stâlpu – 600 MW

Trecerea la 400kV a axului Reșița-Timișoara-Arad – 900 MW.

Dacă despre avantajele creșterii capacității de interconectare se vorbește în strategie, există însă și un dezavantaj, și anume posibilitatea ca România, care a devenit anul trecut importator net de energie electrică, să importe și mai mult din rețelele vecine.

Amintim că am ajuns deja importator de energie electrică, din două motive: lipsa capacităților și, mai ales, în condițiile în care piața spot este cuplată prin preț cu cea din Ungaria, Cehia și Slovacia, prețul mai mic, în unele cazuri, al energiei care vine prin rețelele lor.

În anul 2018, exporturile de electricitate al țării au fost de 5,4 TWh, la o producție de 60,7 TWh, iar importurile au fost de 2,8 TWh. Situația s-a inversat în 2019: exporturile s-au redus până la 4 TWh, importurile aproape s-au dublat, până la 5,5 TWh, iar producția a scăzut până la 56 TWh.

Într-o piață cuplată, energia „curge” de unde este prețul mai mic spre piața în care este prețul mai mare. MEKH, echivalentul ANRE din Ungaria, are o statistică relevantă în acest sens, care arată că, în luna iunie (ultimele date luate în calcul) în piețele spot din Ungaria și România prețurile au variat în intervalul 30-40 de euro/MWh, însă prețurile din Germania, Slovacia și Austria sunt cu până la patru euro mai mici. Iar asta a fost o situație fericită  pentru că, în mai, piețele spot din Ungaria și România prețurile au variat în intervalul 20-30 de euro/MWh, însă prețurile din Germania, Slovacia și Austria au fluctuat între 10 și 20 de euro/MWh.

Mai jos, diferentele de preț dintre piața ungară și celelalte piețe, în lunile iunie, mai și aprilie

Este evident că nu toată energia se tranzacționează spot (deși procentul este mare în România – 50% din consum – și, la nivel european politica este de a se crește volumul tranzacțiilor spot și intraday), dar este clar că, pe măsură ce crește capacitatea de interconexiune liberă la tranzacționare, capacitatea de a rezista a în piață a producătorilor scumpi se va reduce. Iar dacă mult așteptatele investiții în România (mai ales în regenerabil și în noi centrale pe gaz) nu se vor concretiza, România va consuma și mai multă energie electrică din import, pentru că va fi mai ieftină.