”Nouă state au acceptat să participe (la proiect). Obiectivul este de a crea o forţă cibernetică de reacţie rapidă europeană care să funcţioneze prin rotaţie”, a declarat ministrul lituanian de externe, Raimundas Karoblis, într-un interviu pentru AFP.
Omologii săi din Croaţia, Estonia, Olanda şi România se vor deplasa luni la Luxemburg pentru a semna această înţelegere, în timp ce Finlanda, Polonia şi Spania urmează să facă acest lucru mai târziu în acest an.
Echipe formate prin rotaţie din experţi vor fi gata să ajute autorităţile naţionale în caz de atac cibernetic, potrivit unui calendar care va fi stabilit anul viitor, a adăugat Karoblis.
El contează pe faptul că UE va aloca fonduri pentru a achiziţiona programe informatice şi echipamente, şi trebuie să continue contactele cu instituţiile europene pentru a preciza chestiunile legale şi tehnice.
Forţa cibernetică figurează printre primele proiecte puse în practică în cadrul pactului european de apărare semnat anul trecut, într-un climat creat de îndoielile preşedintelui american Donald Trump în legătură cu rolul NATO şi ieşirea Marii Britanii din UE.
Lituania, care conduce acest proiect, şi-a întărit serviciile în domeniu, invocând ”activităţi cibernetice ostile” din partea Rusiei, ce vizează, în opinia sa, instituţiile de stat şi sectorul cibernetic.