Noul Guvern – Care sunt miniştrii care au primit aviz favorabil după audierile din Parlament

Joi, Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit în şedinţă comună, de la ora 12,00, pentru învestirea Guvernului Ciolacu, scrie Agerpres.

Firea, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse

Gabriela Firea a primit, miercuri, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

S-au înregistrat 39 voturi „pentru”, 21 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere din partea membrilor Comisiilor de specialitate reunite.

Predoiu – aviz favorabil pentru funcţia de ministru de Interne

Cătălin Predoiu a primit, miercuri, aviz pozitiv pentru funcţia de ministru de Interne din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Predoiu a fost avizat pozitiv de membrii comisiilor cu majoritate de voturi, 4 fiind „împotrivă” şi o „abţinere”.

Avizul comisiilor este consultativ.

Cătălin Predoiu a fost ministru al Justiţiei în Guvernul Nicolae Ciucă.

Alexandru Rafila – aviz pozitiv pentru funcţia de ministru al Sănătăţii

Alexandru Rafila, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, a primit miercuri aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de sănătate.

S-au înregistrat 25 voturi pentru, 13 contra şi o abţinere.

Raluca Turcan – aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Culturii

Raluca Turcan a primit, miercuri, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru al Culturii.

S-au înregistrat 17 voturi „pentru”, şapte voturi „împotrivă” şi două abţineri din partea membrilor Comisiilor pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Marcel Boloş, la Ministerul Finanţelor – aviz favorabil după audierile din Parlament

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanţelor, Marcel Boloş, a primit miercuri aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Marcel Boloş a fost avizat pozitiv cu 30 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi 3 „abţineri” de membrii comisiilor de specialitate ale celor două Camere.

„Primul mare obiectiv pe care l-am fixat pentru sistemul şi pentru domeniul finanţelor publice este legat de predictibilitatea sistemului fiscal. Din acest punct de vedere, aşa cum s-a anunţat şi la nivelul coaliţiei de guvernare, nu se pune problema introducerii unor noi taxe şi impozite, ca să eliminăm aceste întrebări care pot să apară pe parcurs. Desigur, orice modificare care se aduce sistemului fiscal şi mai ales în ceea ce priveşte politica de venituri fiscale ale statului trebuie anunţată din timp, fiindcă România are la nivelul Uniunii Europene un avantaj extraordinar pe care şi l-a câştigat, acela de a avea un sistem fiscal atractiv pentru investitori. Acest lucru e demonstrat şi în volumul de investiţii străine directe pe care România l-a avut atât în perioada anului 2022, cât şi în anul 2023 – şi de aceea predictibilitatea pentru sistemul fiscal este o componentă importantă, alături de utilizarea eficientă a facilităţilor şi deductibilităţilor fiscale. Subliniez acest lucru din punctul de vedere a ceea ce s-a anunţat inclusiv ca obiective la nivelul coaliţiei de guvernare”, a menţionat Marcel Boloş.

Potrivit acestuia, utilizarea eficientă a sistemului de facilităţi fiscale şi a celui de deductibilităţi fiscale trebuie bine analizată, astfel încât să se obţină cele mai bune politici fiscale şi să fie asigurate, pe termen lung, sustenabilitatea finanţelor publice ale României.

Radu Oprea a primit aviz favorabil pentru portofoliul de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, a primit aviz favorabil, miercuri, din partea comisiilor reunite de specialitate din Parlament.

Membrii acestor comisii au avizat nominalizarea lui Oprea cu 46 de voturi „pentru”, 20 „împotrivă” şi nicio abţinere.

„Vor fi două ministere care se vor reuni – Ministerul Economiei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Şi viziunea este una simplă şi care ţine de patriotismul economic şi am să dezvolt un pic ce înţelegem prin acest patriotism economic. Ne-am uitat cu foarte mare atenţie pe situaţia economică a României, pe crizele multiple pe care le-am traversat în ultima perioadă şi întotdeauna o criză poate să nască şi oportunităţi de care ne dorim să beneficiem împreună. Pragmatism economic înseamnă să dezvoltăm lanţurile valorice în România, să nu mai importăm atât de mult, să producem mai mult aici, în ţară, pentru că există această posibilitate şi pentru că ţine în primul rând de voinţa politică, de oportunitate şi, bineînţeles, de sprijinul dvs., al parlamentarilor. Patriotism economic înseamnă să dezvoltăm industria românească, să sprijinim în continuare întreprinderile mici şi mijlocii şi să reuşim să avem produsele de calitate pe care ni le dorim. Dacă ne uităm pe balanţa comercială, vedem că deşi în ultima perioadă a început un trend descendent, adică importăm mai puţin, încă suntem dezechilibraţi”, a declarat Radu Oprea, la audierile din comisiile de specialitate.

Acesta a menţionat totodată, că vor fi continuate programele care sunt deja în lucru.

„Pun accent pe întreprinderile mici şi mijlocii, pe continuarea Programului „Start-up Nation”, pe continuarea Programului „Femei antreprenor”, pe continuarea sau mai bine zis începerea, anul acesta, a programelor de micro-industrializare, servicii de piaţă, care din păcate, sunt bugetate, dar nu au început să fie adresate către antreprenorii români. Cu un accent deosebit, cred eu, pe forţa de muncă, pe calificarea forţei de muncă, pe faptul că am vorbit foarte mult despre învăţământ doar în România şi acestea trebuie să devină o realitate. Avem poveşti de succes, avem experienţe care pot fi multiplicate la nivelul ţării, dacă mă refer doar la ceea ce se întâmplă la Braşov, spre exemplu, sau la Arad, sau în alte zone ale ţării. Eu cred că toate în centrele industriale învăţământul dual poate să fie multiplicat şi va fi una dintre priorităţile pe care le avem astăzi în România”, a explicat Oprea.

Radu Oprea a mai deţinut funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în cabinetul Viorica Dăncilă, în perioada 2018-2019.

Până la momentul propunerii pentru postul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Oprea era purtătorul de cuvânt al PSD.

Grindeanu, aviz favorabil pentru portofoliul de ministru al Transporturilor

Ministrul nominalizat pentru a conduce Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a primit miercuri aviz favorabil de la membrii comisiilor de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună.

În favoarea numirii în funcţie a lui Grindeanu au votat 24 de parlamentari, împotrivă au fost şase, iar unul s-a abţinut.

„Până la sfârşitul anului 2024 trebuie să dăm în circulaţie cel puţin 200 de kilometri de drum expres sau de autostradă. De asemenea, pe zona feroviară, avem doar pe acele Quick-Wins-uri, care sunt o formă de întreţinere mai avansată, de înlocuire, 420 de km prinşi. Eu cred şi sunt convins că până la sfârşitul lui 2024 cel puţin jumătate din aceşti kilometri pot fi daţi în circulaţie, având în vedere că toate cele 126 de loturi au contract, au fost semnate contractele, deci intră în faza de execuţie”, a declarat Sorin Grindeanu, la audieri.

El a adăugat că „se va bate” ca bugetul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii să crească de la an la an, subliniind că este necesar să se menţină ridicat ritmul de atragere a fondurilor europene.

„Mi-aş dori ca viitorul Cabinet să menţină ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene, pentru că este o cheie importantă şi o componentă importantă, şi îmi doresc – şi mă voi bate pentru acest lucru – ca bugetul Ministerului Transporturilor să crească de la an la an în ritmul în care a crescut cel puţin din 2021 până în 2023, pentru că pentru a implementa toate acele proiecte este nevoie de finanţare, iar transporturile trebuie să rămână prioritate pentru orice guvern pe care-l va avea România în anii viitori”, a susţinut Grindeanu.

În acest context, Grindeanu a amintit că, la finalul anului 2021, bugetul MTI era în jur de 14 miliarde de lei, iar propunerea pentru 2023, aprobată ulterior în Parlament, a fost de 23 – 24 miliarde de lei, urmând ca la rectificările ce vor veni pe parcursul acestui an „să ne ducem la 27 – 28 de miliarde, ceea ce înseamnă o dublare a acestor fonduri”.

Adrian Veştea – aviz pozitiv pentru funcţia de ministru al Dezvoltării

Adrian Veştea a primit, miercuri, aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate pentru funcţia de ministru al Dezvoltării.

S-au înregistrat 37 de voturi pentru şi 7 voturi împotrivă.

Sebastian Burduja – aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Energiei

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a primit miercuri aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Burduja pentru portofoliul de la Energie cu 38 voturi „pentru”, 17 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere.

Ministrul propus a subliniat că două argumente din CV-ul său îl recomandă pentru această funcţie, respectiv pregătirea sa ca economist şi experienţa în relaţii internaţionale.

„Aveţi o scurtă prezentare a parcursului meu profesional. Sunt economist, sunt doctor în economie la ASE Bucureşti, am licenţă şi masterat la Standfort şi Harvard, în Statele Unite, în economie şi, de asemenea, în administraţia publică. Am fost secretar de stat la Ministerul de Finanţe în 2019-2020. Coleg al dumneavoastră, deputat, din 2020 şi, din mai 2022, ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Cred că sunt două argumente principale din CV-ul meu care mă recomandă pentru această poziţie. Pe de o parte, pregătirea ca economist, pentru că eu consider că sectorul energetic este motorul principal al economiei unui stat, şi am văzut cu toţii asta cu atât mai mult în perioada recentă, şi, pe de altă parte, experienţa în relaţii internaţionale, pentru că discutăm despre un sector care este tot mai interconectat, care depinde de relaţiile pe care România poate şi trebuie să şi le stabilească la nivel internaţional, de la Azerbaidjan până la parteneriatul strategic cu Statele Unite, Canada ş.a.m.d”, a spus Burduja.

Alina Gorghiu a primit, miercuri, aviz pozitiv pentru funcţia de ministru al Justiţiei din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Avizul este consultativ.

Florin Barbu – aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a primit miercuri aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Barbu pentru portofoliul de la Agricultură cu 29 de voturi „pentru”, 7 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere.

Dezvoltarea agriculturii, reabilitarea sistemului de irigaţii, protejarea fermierilor români şi a Româniiei sunt „cuvintele cheie ale următoarelor luni”, a susţinut în comisiile de specialitate ale Parlamentului, ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Agricultură, Florin Barbu.

„Cred că cel mai important lucru este să continuăm ce am început aici, în Comisia de agricultură, şi mi-aş dori foarte mult să colaborăm, ca până acum. Ca priorităţi în Programul de Guvernare, cel mai important lucru este absorbţia fondurilor europene alocate prin Programul Naţional Strategic, creşterea suprafeţelor agricole, continuarea investiţiilor prevăzute în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Ştiţi foarte bine, am fost directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare o perioadă de 7 ani şi cred că am pornit cel mai ambiţios program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, lucru care s-a realizat aici, în Parlamentul României (…) în perioada în care domnul ministru Daniel Constantin a venit în Parlament şi am aprobat cel mai important program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Voi stărui foarte mult pe acest program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi orice modificare pe care trebuie s-o mai facem la această lege, vă promit că voi veni aici”, a spus Barbu.

Acesta a adăugat că este convins că suprafaţa de două milioane de hectare trecută în Programul de reabilitare a infrastructurii principalei de irigaţii va fi realizată.

„Sunt convins că suprafaţa de două milioane de hectare trecută în Programul de reabilitare a infrastructurii principalei de irigaţii şi prin studiul pe care eu l-am lăsat când am plecat de la ANIF, făcut în colaborare cu Institutul de Proiectare, privind extinderea pe o suprafaţă de încă 600.000 de hectare, sunt sigur că în anul următor vom realiza acest program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii”, a explicat el.

În ceea ce priveşte infrastructura secundară de irigaţii, Barbu a spus că în Programul Naţional Strategic este alocată o sumă de 500 de milioane de euro, iar în perioada următoare va fi lansat ghidul pentru organizaţiile de udături ca să acceseze aceste fonduri europene.

„Mai mult, în funcţie de resursele financiare ale Ministerului de Finanţe şi în discuţia pe care voi avea-o cu domnul premier, încerc să lansez şi un program pe fiecare fermă pentru achiziţionarea de instalaţii de irigat, astfel încât să putem închide aceşti ciclu: infrastructură principală de irigaţii, infrastructură secundară şi echipamente pentru ca apa să ajungă la plante atunci când deficitul în sol este foarte mare. Mai mult, am insistat la Comisia Europeană, care la un moment dat ne spunea că apa gratuită pe canale este un ajutor de stat, am mers în faţa oficialilor europeni, i-am convins că apa gratuită nu este un ajutor de stat şi i-am convins că apa gratuită pe canale este viitorul agriculturii româneşti ca prioritate”, a adăugat Florin Barbu.

Deca – aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate

Ligia Deca a primit, miercuri, aviz favorabil din partea Comisiilor parlamentare de specialitate pentru funcţia de ministrul al Educaţiei.

Un număr de 32 de parlamentari au votat „pentru”, iar 8 „împotrivă”.

„Aş face o raportare la un moment de dinaintea adoptării Legii salarizării unitare care este încă în vigoare. Dacă raportăm la luna decembrie 2016, salariul de bază al unui profesor debutant cu studii superioare a crescut de trei ori. S-a triplat. În decembrie 2016, salariul de bază al unui profesor debutant cu studii superioare a fost de 1.687 lei brut. Anul acesta, până la ordonanţa de urgenţă emisă zilele trecute, era 4.038 lei brut. Acum, de la 1 iunie, salariul se majorează şi ajunge la 5.398 lei brut. Trebuie mai mult. Dorim mai mult, luptăm pentru mai mult. (…) Aş reaminti că dacă facem o raportare, astăzi, un cadru didactic debutant câştigă minimum 1,79 salarii de bază minime brute pe ţară faţă de doar 1,34 în 2016”, a spus Deca.

Potrivit ministrului, 2023 este primul an în care bugetul total alocat învăţământului din România a depăşit 10 miliarde de euro.

„Asta înainte să ne raportăm la majorările care au un impact de 2,75 miliarde, fără partea de prime şi fără să includem aici investiţiile din fonduri europene. Avem nevoie de mai mult iar în Legile educaţiei este prevăzut angajamentul ca bugetul educaţiei, investiţia în educaţie să ajungă la 15% din bugetul general consolidat”, a susţinut ministrul.

Ligia Deca a afirmat că drepturile minorităţilor, drepturile copiilor de a învăţa în limba maternă şi sprijinul acordat învăţământului în limbile minorităţilor a fost „o constantă” în discuţiile pe Legile educaţiei.

„Drepturile minorităţilor sunt garantate cel puţin la nivelul la care au fost garantate în Legea 1/2011. Ne dorim însă ca prin măsurile incluse deja în lege şi cele generale şi cele specifice să putem sprijini toţi copiii din România să urmeze parcursul educaţional care li se potriveşte şi care le respectă identitatea”, a mai declarat ministrul.

Ea a menţionat că în programul de guvernare, la priorităţi, la nivel general este specificată creşterea nivelului de salarizare din învăţământ şi asigurarea finanţării pentru formarea continuă a cadrelor didactice.

„În ceea ce priveşte Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, nu este vorba doar despre reducerea abandonului, este şi vorba de a include toţi copiii de vârstă şcolară în învăţământ”, a arătat Deca.

În timpul grevei, a evidenţiat ea, Ministerul Educaţiei nu a realizat niciun demers care să constituie presiuni asupra cadrelor didactice, didactice auxiliare şi asupra personalului nedidactic care au ales această formă de protest.

„Procesul de revizuire a planurilor cadru pentru liceu, pentru că acestea sunt planurile cadru care sunt în nevoia cea mai urgentă de revizuire, va începe după ce avem în vigoare Legile educaţiei. Avem nevoie de cadru normativ general pentru a definitiva procesul prin care ele vor fi revizuite. Acest proces va include un calendar transparent, nişte grupuri de lucru care vor include toţi cei care au un cuvânt de spus, inclusiv reprezentanţi din mediul de cercetare, academic, societate civilă, reprezentanţi ai partenerilor din educaţie. Iar pe calendarul transparent, comisiile care vor lucra la planurile cadru vor avea nişte variante care vor fi făcute publice oficial de către Ministerul Educaţiei pentru dezbatere publică. Ne dorim ca acest planuri cadru să reflecte viziunea societăţii privind profilul absolvenţilor, inclusiv elementele care ţin de identitate naţională, de cunoaştere Istoriei, a Geografiei României, dar şi elemente care ţin de abilităţile necesare pentru a putea să devină cetăţeni activi într-o societate în continuă evoluţie marcată de crize succesive”, a mai spus Ligia Deca.